[email protected] 0770 414 202

Care sunt valorile noastre ca angajați români?


Echipa Result Development a creat celor interesați oportunitatea de a  explora și de a descoperi,  în data de 21 martie 2013, câteva chestiuni esențiale, de actualitate, despre ce presupune sistemul de valori al angajaţilor români astăzi, în cadrul evenimentului: Valorile angajaţilor români. Acesta a fost organizat împreună cu Mastermind Communications, revista BIZ și hotel Howard-Johnson.

Evenimentul s-a bucurat de prezența și interesul a în jur de 120 top & middle manageri.

În cadrul conferinţei au fost prezentate rezultatele cercetării despre valorile în care cred angajaţii din mediul de afaceri din România şi a fost lansată și cartea intitulată Valorile angajaţilor români. Studiul a fost prezentat de către Dorin Bodea şi comentat de invitaţii: Vintilă Mihăilescu, sociolog şi antropolog, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Dragoş Anastasiu, preşedinte Eurolines, Vlad Bog, Director Resurse Umane Microsoft și Petru Crăciun, GM Cegedim.

Care sunt valorile noastre ca angajați români?

Întrebări, proceduri, concluzii

Studiul și-a propus, astfel, să se focuseze pe următoarele chestiuni:

Care sunt valorile centrale, împărtăşite de majoritatea angajaţilor români?

Care sunt valorile ideale ale majorităţii angajaţilor români?
Care sunt valorile structurale, latente care ordonează şi ierarhizează sistemul nostru de valori?

El a fost realizat de compania de consultanţă şi training Result Development în perioada 2011-2012 pe un eşantion de 1481 de participanţi din toată ţara (peste 92% fiind cu studii superioare şi peste 80% cu statut de angajaţi).

Metoda de cercetare a constat în evaluarea importanţei a 40 de valori atât pentru sine, cât şi pentru ceilalţi români, pe o scală de la 1 la 7.

Rezultatele cercetării au confirmat următoarele:

Principalele valori atribuite sinelui sunt confidenţialitatea, schimbarea, relaţiile de calitate, dezvoltarea personală, onestitatea, persistenţa în muncă, colaborarea cu ceilalţi, competenţa, implicarea, prietenia şi loialitatea. Acestea sunt și cele mai dezirabile pentru marea majoritate a participanţilor la cercetare.

În acelaşi timp, ele reflectă o diferenţă enormă dintre sine şi ceilalţi, fiind puternic atribuite sinelui şi puţin atribuite românilor. Cu alte cuvinte, aceste valori evidenţiază ruptura dintre români, explică imposibilitatea colaborării şi lipsa unui proiect de construit împreună.

Pe de altă parte valorile centrale ale angajaţilor români împărtăşite în cea mai mare măsură de sine şi de ceilalţi sunt: câştigul financiar, puterea, recunoaşterea celorlalţi, faima, avansarea, libertatea, liniştea şi competiţia.

Valorile centrale ne arată faptul că majoritatea angajaţilor români împărtăşesc valorile personale, de realizare a sinelui şi mai puţin valorile morale şi de realizare prin muncă.

Cu alte cuvinte, sunt puternic preţuite valorile legate de „cine sunt eu” şi mai puţin cele legate de „ceea ce fac eu”. Valorile centrale ale românilor, împărtăşite în cea mai mare măsură de către sine şi de către români (ceilalţi), sunt o fotografie a modelului cultural-comportamental românesc actual, a ceea ce se vede de departe. Valorile centrale explică ceea ce se întâmplă acum în societatea românească, orientările, preferinţele, interesele majorităţii românilor, standardele şi normele larg răspândite. Măsura importanţei şi a semnificaţiei pentru majoritatea românilor, direcţia principală la care aderă pe termen scurt, este o funcţie directă a valorilor centrale româneşti.

Încotro ne îndreptăm?

Care este direcţia impusă de valorile centrale ale românilor?

Se pare că direcţia impusă de valorile centrale ale majorităţii românilor este formată din: câştigul financiar; puterea, autoritatea; recunoaşterea celorlalţi; renumele, faima; avansarea, promovarea; libertatea; siguranţa, liniştea; competiţia, concurenţa.

Prima concluzie privind explorarea acestor opt valori împărtăşite de sine şi de români, este direcţia clară a majorităţii românilor împotriva celorlalţi români şi nu construcţia împreună cu ei.

A doua concluzie relativă la analiza valorilor centrale ale românilor descifrează o parte dintre sensibilităţile şi vulnerabilităţile sinelui, problematica încrederii şi mulţumirii de sine. Această concluzie responsabilizează propriul nostru sine.

A treia concluzie pe care o desprindem din investigarea valorilor centrale este lipsa lor de coerenţă temporală şi a patra – lipsa lor de moralitate. Astfel, toate aceste opt valori centrale sunt puternic ancorate în prezent şi nu implică legătura cu trecutul (tradiţia) şi nici cu viitorul, realizarea a ceva durabil. Absenţa moralităţii din spaţiul comun, împărtăşit de mulţi dintre români, completează imaginea despre ceea ce este central şi important în modelul cultural românesc actual.

În opinia noastră, direcţiile impuse de aceste valori centrale ne semnalează un model cultural specific românesc, puternic centrat pe propria persoană, pe acum, uitând de trecut şi fără viitor. Un model cultural centrat pe recunoaşterea valorii personale prin bani, putere, faimă etc.

Cu alte cuvinte, adevărata valoare a majorităţii românilor este plină de sine, de eu.

Dintre concluziile invitaţilor:

”Concluziile studiului au fost că sinele reprezintă valoarea supremă (ca urmare a comparaţiei dintre ”cine sunt eu” şi ”ce fac eu”), moralitatea şi munca sunt pe ultimele locuri în rândul valorilor împărtăşite, de remarcat fiind şi diferenţa enormă dintre sine şi ceilalţi români”, a explicat realizatorul studiului, Dorin Bodea, care deţine funcţia de consultant senior în cadrul companiei Result Development.

"De altfel, dacă am începe să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine înainte să le cerem altora ceva, am putea elimina treptat acest dublu standard, a fost concluzia evenimentului Valorile angajaţilor români. Iar pentru această schimbare fundamentală avem nevoie de cât mai multe exemple comportamentale şi, mai ales, de o îmbunătăţire profundă a sistemului educaţional la nivel naţional, a subliniat Mihai Mătieş, directorul general al Mastermind Communications, sintetizând concluziile invitaţilor la lansarea studiului Result."

Astfel, sociologul şi antropologul Vintilă Mihăilescu remarca faptul că, la baza disonanţei sociale observate în acest studiu se numără şi faptul că cei mai mulţi români încearcă să fie competenţi, dar nu neapărat şi competitivi, şi îşi doresc să aibă legături strânse cu comunitatea, dar nu vor neapărat să lucreze într-o organizaţie. În plus, ”angajatul are nevoie de recunoaştere, dar vrea să aibă şi o situaţie financiară bună”, mai remarca Mihăilescu.

”Avem nevoie de un sistem de evaluare a performanţei, dată fiind diferenţa uriaşă dintre ceea ce credem despre noi şi ceea ce credem despre alţii”, remarca, la rândul său, Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines Grup. El a mai propus ca studiul Valorile angajaţilor români să fie tradus în engleză, astfel încât să fie accesibil tuturor investitorilor străini – ”nu pentru ca ei să nu mai vină în România, ci ca să ştie că acest popor frumos are nişte probleme din cauza combinaţiei sale unice de balcanism, comunism, latinism şi liberalism sălbatic”.

Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Adrian Vasilescu remarca, de asemenea, că din vârful ierarhiei valorilor angajaţilor români lipsesc corectitudinea, vocaţia pentru lucrul bine făcut, identificarea cu firma, plăcerea muncii. ”În concluzie, cred că ar fi bine ca societatea românească să se uite în oglinda asta (studiul Valorile angajaţilor români – n.r.), ca să vadă că nu suntem chiar atât de frumoşi. Iar apoi să se uite şi în alte oglinzi”, a conchis Vasilescu.

La rândul său, Petru Crăciun, care deţine funcţia de general manager în cadrul Cegedim, observa că “în adâncul nostru, cu toţii şti ce ne dorim de fapt, problema fiind mai degrabă cum anume îl putem obţine”. El a mizat, în acest sens, pe trei direcţii: planul organizaţional (pentru acre a subliniat importanţa echilibrului dintre motivaţia financiară şi cea nefinanciară şi dintre drepturi şi obligaţii), familia şi societatea.

„Nu suntem mai răi decât alţii, dar principala diferenţă este că noi nu ştim cum suntem, nu am căzut încă de acord în acest sens, iar acest studiu ne poate ajuta să vedem asta”, remarca şi directorul de resurse umane din cadrul Microsoft România, Vlad Bog. ”Trebuie să ajungem să ne cunoaştem şi să ne transformăm defectele în calităţi”.

Autor

Irina-Gabriela Buda

Deşi am la bază studii de filosofie, în ultimii doi ani m-am concentrat mai degrabă pe cele de training, în cadrul unui master al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele educaţiei (Universitatea Bucureşti). Tocmai de aceea mă bucur să pot îmbina plăcerea de a scrie cu interesul pentru un domeniu care a devenit actual pentru mine de ceva vreme încoace.
Scroll to Top
// //