intrebari

DE CE dezvoltare personala si spirituala?

editor — Thu, 12 Jun 2014 03:02:57 +0000

DE CE dezvoltare personala si spirituala? editor Joi, 06/12/2014 - 05:02

Cred cu tărie că am clienți mai inteligenți decât mine în coaching.

Să mă explic!

Am avut o discuție interesantă cu un client în coaching referitoare la metodele de dezvoltare personală și spirituală. Eram destul de „aprins” și îi explicam în detaliu avantajele diferitelor metode. Mă asculta cu atenție (sau poate așa îmi plăcea mie să cred – cu lucrurile astea nu știi sigur niciodată cum stai) și, la un moment dat, mi-a adresat o singură întrebare: „Și la ce bun toate astea?”

Citeste si articolul DE CE COACHING? Ca să înțelegi ceea ce vorbești cu tine!

M-am blocat! Pentru o clipă mintea mea nu a înțeles întrebarea (nu sunt sigur că a înțeles-o prea bine nici după acel moment). „Cum adică la ce bun toate astea?” am gândit eu. „Nu e clar că sunt bune?”

Ei bine, nu e clar! Și de atunci îmi e foarte clar că nu e clar.

Când vorbim de metode de dezvoltare personală și spirituală avem două tendințe majore:

- Uneori dorim să ne fie clar ce rezultate putem obține atunci când practicăm o metodă astfel încât să decidem dacă „ne băgăm sau nu”, dacă o practicăm sau nu. Pentru unele metode acest lucru e posibil, pentru altele este destul de dificil de cuantificat rezultatele (pentru că rezultatele sunt influențate de foarte mulți factori).

- Alteori pur și simplu experimentăm o metodă fiind conștienți că rezultatele vor veni deoarece este important să experimentăm (nu avem cum să prefigurăm rezultatele fără să experimentăm metoda respectivă). Se știe ce rezultate pot genera unele metode, dar nu se știe ce rezultate pot genera pentru tine. Și cum poți afla asta altfel decât experimentând?

Citeste si articolul Nu te apuca de dezvoltare personală dacă nu ai de gând să continui

Una dintre marile provocări este că metodele de dezvoltare personală și spirituală sunt metode pe termen lung, adică metode care generează rezultate sustenabile în luni și ani de zile. Iar majoritatea oamenilor când aud de luni și ani deja încep să renunțe. Imaginați-vă! Renunță înainte de a se apuca! Provocarea și mai mare este că, renunțând, vei căuta metode mai simple care te vor duce în timp la următoarea concluzie: ai pierdut timpul! Ai folosit metode care ți-au adus rezultate pe termen scurt, dar nu sustenabile pe termen lung. Și, la o analiză mai atentă, ai folosit mai mult timp și mai multă energie pentru a întreține rezultate pe termen scurt în loc să construiești rezultate pe termen lung.

Citeste si articolul 9 motive pentru care inca nu ti-ai implinit visele

Așadar... la ce bun toate astea? Aș fi înclinat să spun „pentru evoluția noastră”. Dar mă abțin pentru că e un termen vag. M-a întrebat cineva la un moment dat: „Și dacă evoluez ce?”. Avea dreptate.

Cred cu tărie că atunci când în viața ta a venit momentul pentru dezvoltare personală și spirituală nu mai poți da înapoi. Când „te-ai trezit” nu mai poți ignora trezirea. De fapt, o poți face, dar îți crește nivelul de frustrare pe zi ce trece. De ce? Pentru că acum e o parte din tine care e conștientă și care vrea să se dezvolte, să te facă să devii din ce în ce mai conștient de tine și de ceea ce e în jurul tău. Și nu mai poți ignora acea parte pentru că a venit momentul dezvoltării tale.

Și atunci îți dai seama că întrebarea „Și la ce bun toate astea?” este un fel de ultimă zvâcnire a părții din tine care nu vrea să se schimbe, care vrea ca lucrurile să rămână întotdeauna la fel. Pentru că nu e necesar întotdeauna să știi totul înainte de a experimenta. Semnificația vine pe măsură ce experimentezi. Fiecare experiență aduce o nouă înțelegere, o nouă conștientizare, o nouă semnificație.

Și atunci, în loc să te întrebi „Și la ce bun să citesc?” mai bine alege o carte bună, citește-o și vei primi răspunsul pe măsură ce o citești. Altfel vei rămâne doar cu întrebarea și nu vei obține niciodată răspuns.

În loc să te întrebi „La ce bun să merg la cursuri de dezvoltare personală?” mai bine mergi la un astfel de curs bun și află ce poate face pentru tine.

Citeste si articolul 10 site-uri despre dezvoltare unde găseşti cursuri gratuite

De ce toate astea? Pentru că atunci când ajungi să te întrebi „La ce bun toate astea?” înseamnă că a venit momentul să te preocupi de „toate astea”. Altfel nu ți-ai adresa această întrebare.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

dezvoltare personala

dezvoltare spirituala

coaching

metode

intrebari

evolua

Autor

1337

Rolurile trainerului in secolul 21: mai mult trainer de proces si mai putin trainer de show

editor — Wed, 11 Jun 2014 08:26:11 +0000

Rolurile trainerului in secolul 21: mai mult trainer de proces si mai putin trainer de show editor Mie, 06/11/2014 - 10:26

Muza mea, care nu doar ca imi este cititoare fidela dar ma si zgandareste sa scriu noi articole, imi da si subiecte noi si daca se poate din categoria “orice spui cazi prost”, asa ca iata m-am procopsit cu acest subiect.

Desi fac training de peste 20 de ani, imi este oarecum dificil sa pot decela corect ce imi pare mie desuet sau depasit in aceasta meserie si ce tendinta exista sau ce se va cere in viitor.

Asa ca cele ce voi spune aici sunt o reflexie mai degraba a perceptiilor mele fata de procesul de training ca si instrument sau proces de dezvoltare personala si organizationala si mai putin o opinie neutra sau detasata a unui observator extern.

Training versus alte forme de dezvoltare: 0 :1

Daca la inceput trainingul mi s-a parut maximum in ce poate fi dezvoltarea profesionala, ca si impact, feedback si noutate a informatiei, in timp, pe masura ce am facut cunostinta cu coachingul, cu facilitarea, cu mentoring si consultanta, mi-am dat seama ca trainingul este cea mai facila si simpla metoda, ready made in mare parte. Iar daca ai si o licenta “de afara” cu nume, esti un om facut. Nu mai ai decat sa “dai la manivela”. Si “prajitura” e gata.

In schimb celelalte metode desi mai intruzive, mai confruntate pentru client, au potentialul de a da rezultate mult mai serioase, cu impact mai mare si pe termen mai lung. Dar acolo nivelul de consum energetic al clientului este incomparabil mai mare si angajamentul mai serios.

Cu trainingul este usor, nu doare, e pentru “aia de jos ca nu stiu de nici unele, saracii”. Cu coaching sau consultanta este necesar un anagajament mult mai mare al clientului si determinarea de a obtine rezultate rapid si decisiv. Si de partea consultantului, de asemenea, angajamentul este maxim.

Dar chiar si asa, in secolul XXI trainingul si el se deplaseaza, se diversifica si innoieste.

In primul rand disruptia creata de internet, de posibilitatea de tele-video-conferinte, de biblioteci virtuale, de postarile video pe You-Tube, a produs o comoditizare – scuze pentru barbarism dar “nu gaseam alta rima”- a trainingului. Costurile scad treptat si toti clientii trag in jos de pret. Trainingul on-line sau e-training-ul nu mai este asa o noutate. Foarte multi cauta platforme de e-learning pentru a scadea costurile si eficientiza procesul de invatare.

Cum ramane – zambesc unii – cu trainingul de soft skills? Acolo nu merge cu e-learning. Asa este nu merge prin net, dar chiar si asa, cartile si articolele sunt pe net, te poti informa si citi orice doresti sa stii sau sa afli. Si daca nu ai tu dorinta asta arzatoare, ti se pot da de la HR materiale cu recomandarea ferma sa le citesti.

Training cu facilitare inclusa!

Trainerul modern cred ca trebuie sa se deplaseze ca tehnica spre zona facilitarii. O tehnica nu dificila, dar care necesita angajarea ceva mai mare a clientului in procesul de descoperire si creatie a unor solutii, materiale sau procese necesare siesi sau organizatiei din care provine.

Facilitarea presupune o munca in care angajamentul mai mare al clientului se vede prin numarul de raspunsuri si de interventii in procesul de creatie. Se lucreaza pe energia clientului si nu pe cea a trainerului. In trainingul normal, oamenii stau frumos pe scaune “asteptand” ca trainerul “sa faca frumos” si sa ne amuze, sa ne uimeasca cu desteptaciunea lui, cu experienta lui vasta, bla, bla.

Cand trainingul merge spre facilitare, rolul trainerului este mai degraba unul de acompaniere, de ghidaj si nicidecum de persoana experimentata, cu vaste cunostinte in domeniu. Trainingul nu mai este despre “a stii”, ci devine mai mult despre “a face” si despre “a fi”. Despre lucruri la subiectul pe care il doare pe client si nu despre simulari, jocuri de rol, studii de caz sau “best practices”. Toate cele enumerate mai sus fiind lipsite de cel mai mic gest de asumare din partea clientului. E mult mai simplu sa te prefaci sau cica sa exersezi – sa fim eleganti ce naiba – pe cazuri ipotetice sau ale altora, evident mai prosti decat tine sau decat compania ta! Cu siguranta ca voi sunteti mult mai buni.

Dar de ce sa nu lucram cu cazurile concrete din firma ta, a clientului. Cu lucrurile, procesele, obiceiurile, oamenii de care va loviti zi de zi! Doare, stiu! Asumarea doare intotdeauna. Dar asa este daca vrei sa fii campion, mai si doare din cand in cand.

Portret: trainerul bun al secoului XXI

Trainerul bun al secoului XXI va sti mai multa psihologie comportamentala si sociologie, este mai apropiat de procese decat de informatie. Informatia s-a bagatelizat. Oricine, cu orice scula, poate afla orice, de oriunde. So what?

Pana si materialele de training se gasesc acum pe toate drumurile. Tot mai putini fac caz de “drepturile de autor” tocmai pentru ca a fi original este tot mai dificil si ceea ce s-a descoperit acum ...zeci de ani…se stie deja peste tot si a devenit bun comun al intregului mapamond. Il vezi pe Maslow cerand drept de autor pentru piramida lui? Este in toate cartile, pe “toate gardurile”.

Marshall Goldsmith si-a pus pe site la liber toate materialele elaborate de el. Foarte onest omul! Si indeamna pe toata lumea sa se serveasca de acolo. Puteti verifica! Pentru ca el stie un lucru: daca nu esti un trainer bun si relativ experimentat, tot nu vei stii ce sa faci cu ele.

Trainerul bun devine nu acela care are un joc de scena bun, stie multe bancuri si le spune bine. Ci acela care pune cele mai relevante intrebari si nu-I lasa pe oameni sa fuga in raspunsuri facile si formaliste. Care cauta adevarul, il pune pe masa si nu lasa participantii sa plece pana “nu este operat pacientul si cusut la loc”. Iar adevarul nu este la trainer. Nici nu are cum. Oricata experienta ai avea, la oricat de multe firme ai lucrat, in oricate domenii, esti constient ca nu stii tot si nici nu vei sti vreodata. Nu ai apucat sa vinzi tu, de exemplu toate bunurile si seriviciile din lumea asta. Astfel ca si un vanzator de pantofi cu experienta de 3 luni te poate pune-n fund in trei miscari. Pentru ca nu stii cum este sa vinzi pantofi! Nu stii si asta e!

Dar sunt cateva lucruri pentru care tu te afli in fata lui:

Pentru ca ai ceva experienta de vanzare chiar daca nu ai vandut pantofi dar poate ceva din ce ai facut tu il poate inspira sa gaseasca ceva nou si bun pentru el/ea
Pentru ca poti facilita procesul de invatare si dezvoltare cunoscand metodele si calea de urmat. Si cel mai greu lucru
Sa-ti aduci mereu aminte ca trainingul este despre cei din fata ta si nu despre tine – asa ca nimeni nu are nimic personal cu tine.

Astfel ca trainerul secolului XXI cred ca va trebui sa ofere clientilor o experienta de invatare complexa, la un nivel al trairii destul de intens, pentru a fi memorabila si pentru ca lectia invatata sa aibe relevanta si beneficii clare. Mai mult trainer de proces si mai putin trainer de show.

Sa ofere mai putina informatie sau una gata prelucrata de pe net dar sa conduca conversatia in zona de angajament mai amplu si cu rezultate directe si imediate pentru client. Iar asta nu se va intampla decat daca clientul va cauta sa eficientizeze banii investiti in traininguri. Altminteri in afara de trans-nationale, putini mai sunt cei ce au bugete de training "de dragul trainingului".

Trainerul secolul XXI va trebui sa faciliteze clientului o experienta din care el sa obtina solutii si idei noi pentru problemele curente sau deosebite si sa fie langa el ori de cate ori acesta are nevoie de o minte clara si neutra in raport cu membrii echipei lui de conducere.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Autor

1260

DE CE COACHING? Ca să înțelegi ceea ce vorbești cu tine!

editor — Tue, 03 Jun 2014 05:31:07 +0000

DE CE COACHING? Ca să înțelegi ceea ce vorbești cu tine! editor Mar, 06/03/2014 - 07:31

Să explic!

Vine omu’ în coaching și zice că vrea să fie mulțumit de viața lui. Foarte bine! Dar ce înseamnă să fie „mulțumit de viața lui”? Ei, de aici începe distracția! De ce?

Pentru că avem tendința să folosim în comunicarea cu noi și cu ceilalți concepte care nu au o semnificație clară pentru noi. Cumva nu sunt ale noastre. Pentru că sunt concepte pline de semnificații receptate de la cei din familie sau preluate din mediul social. Dar toate acestea nu sunt cu adevărat ale noastre, ci sunt împrumutate. Avea Osho o vorbă (o mai are și acum, dar nu o mai spune, o spun alții): „Ideea ta despre tine este împrumutată. Și este împrumutată de la cei care nu au nici o idee cine sunt.”

Și ce e rău în faptul că folosim concepte care nu au „acoperire” în noi? Ce e rău în a împrumuta ideile altora despre aceste concepte?

Treaba e că, atunci când vrem să fim „mulțumiți de viața noastră” și nu clarificăm ce înseamnă asta pentru noi, vom ajunge să împlinim în viața noastră ideea altora despre ce înseamnă a fi mulțumit în viață. Și, oricât de mult ne-am strădui să fim mulțumiți, nu vom fi pentru că nu e mulțumirea noastră, ci e ideea altora. Ai prins ideea?

Adică ajungi să fii frustrat în interiorul tău și nu știi de ce. Ba te mai și întrebi: „De ce sunt oare frustrat, că doar am făcut ce era de făcut pentru mulțumirea mea?” Așa este, ai făcut ce era de făcut, doar că în altă direcție. Iar mintea ta identifică acest lucru și generează frustrare. Pentru că nu e mulțumirea ta, ci a altora.

În interiorul nostru există informații despre ce înseamnă acel concept pentru noi. Doar că aceste informații sunt în diverse fișiere în inconștient. Coachingul le adună și le integrează în acel concept astfel încât tu să poți urmări cu adevărat mulțumirea ta și nu a altora. În acest fel ai o imagine clară despre ceea ce vrei și îți cresc șansele de a fi cu adevărat mulțumit de viața ta.

De aceea e important să te întrebi din când în când ce înseamnă anumite concepte pentru tine. Ca să fii sigur/ă că semnificațiile pe care le dai conceptelor sunt semnificațiile tale și nu ale altora. Ne bucurăm în ziua de astăzi de faptul că avem foarte multă informație la dispoziție și că putem lua decizii mult mai bune decât altă dată. Asta așa este la un anumit nivel. La un alt nivel însă suntem mult mai ușor influențabili decât credem de informațiile din jurul nostru și de părerile celorlalți. De ce? Pentru că e mai simplu și mai comod să preiei informația ca atare în loc să o gândești. Și cum mintea noastră caută confortul în fiecare zi, e lesne de închipuit ce se întâmplă.

Așadar, când vrei să obții ceva, întreabă-te cu sinceritate ce înseamnă acel ceva pentru tine. Găsește semnificația pentru tine și apoi identifică ce acțiuni concrete ai de făcut. Și fă-le. Pentru că acțiunea este mai bună!

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Autor

1337

VÂNĂTORI, FERMIERI ȘI MANAGERI NEPRICEPUȚI

editor — Sun, 11 May 2014 18:05:34 +0000

VÂNĂTORI, FERMIERI ȘI MANAGERI NEPRICEPUȚI editor Dum, 05/11/2014 - 20:05

Semizeus nu este foarte priceput la vânzări. De fapt nu excelează nici ca manager sau ca lider. A ajuns CEO printr-un concurs de împrejurări, fericit pentru el dar dezastruos pentru companie și încearcă să se țină în șa cât poate de mult. Printre bătăile de cap majore pentru care n-are soluție se află și procesul de vânzare moștenit de la predecesorul lui.

De ce se lucrează cu vânători și fermieri, ce trebuie să știe fiecare dintre ei ca să fie eficienți, cum trebuie plătiți, ce i-ar motiva ca să se implice și să producă rezultate… Toate aceste întrebări sunt mult peste puterea lui Semizeus de a oferi soluții și prin urmare când vine vorba despre portofoliu se uită în altă parte și se preface că totul merge uns. Asta până când cifrele realizate nu seamănă cu cele planificate și este nevoie de justificări la Înalta Poartă.

Să-i explicăm semizeului nostru buimac că modelul cu vânători și fermieri a fost inventat și există pentru a susține o creștere accelerată a numărului de clienți și nu pentru a gestiona pierderi masive de conturi. Ideea de bază este ca vânzătorii agresivi în sensul bun care închid multe contracte să fie degrevați pe cât posibil de administrarea nevoilor clienților existenți pe toată perioadă desfășurării contractului și să aducă astfel permanent vânzări noi. Iar cei cu abilități de consolidare a relațiilor deja existente să se ocupe de prelungirea și creșterea contractelor semnate de vânători contribuind și ei la dezvoltarea portofoliului.

Poate că dacă pierzi 500 sau 800 de clienți în fiecare an ar trebui să te gândești la alt sistem sau să te apuci să optimizezi procesul de vânzare în cazul în care ai idee cum se face asta. Dacă nu știi de unde să-l apuci iată câteva recomandări despre punctele cheie la care să te uiți ca să pari oarecum în temă:

Transferul clientului este întotdeauna un cartof fierbinte pentru că cel care a construit cu migală relația este vânătorul. De cele mai multe ori el, vânătorul, nu vrea să dea drumul clientului pentru că speră să facă o vânzare suplimentară (up sale) în primele 6-9 luni de contract. Fermierul nu este foarte fericit să preia responsabilitatea pentru că nu știe mai nimic despre clientul în primul an de viață, îi este frică de necunoscut și experiența îi spune că prima înnoire de contract este cea mai dificilă. Cel mai nefericit în toată povestea asta este clientul care se simte abandonat și poate să-și piardă încrederea în serviciile oferite și în companie.

Salariile și sistemele de bonus ridică probleme complicate. Pare oarecum la mintea cocoșului că vei da salarii fixe mici și bonusuri mari vânătorilor și salarii fixe mai mari combinate cu bonusuri mai mici fermierilor. Până găsești soluția optimă ca fiecare să primească un venit corespunzător cu valoarea pe care o aduce portofoliului drumul e lung, abrupt și presărat cu discuții tehnice complexe. Manageri mai puțin pricepuți și fără experiență nu vor rezolva niciodată această problemă.

Abilitățile necesare vânătorilor respectiv fermierilor sunt în mare măsură diferite și depind și de serviciile sau produsele companiei. O greșeală de recrutare des întâlnită când e vorba de vânători este alegerea vânzătorilor tranzacționali agresivi, superficial educați și care cred că dacă ai fost dat afară pe ușă trebuie să intri pe geam. Speranța ca astfel de oameni să închidă contracte mari și profitabile este deșartă pentru că nu vor fi niciodată capabili să construiască încrederea necesară. Alt exemplu de abordare costisitoare a modelului care creează confuzii, inclusiv în mintea clienților, este să-ți transformi fermierii din vânzători responsabili cu creșterea portofoliului, în executivi de customer service.

Șansele ca un CEO complet lipsit de experiență în vânzări, eventual combinat cu un CFO care urăște oamenii și este adversarul asumării oricărui risc, sunt minime. Punerea în practică a unui proces de vânzare eficace, a unui sistem informatic care să-l susțină și motivarea echipelor implicate cer un manager experimentat în domeniu, nu un grup de amatori entuziaști care-și dau cu presupusul despre ce este de făcut, nu sunt capabili să ducă un plan la bun sfârșit și nu au cunoștințele minime necesare ca să realizeze dacă inițiativele lor sunt sau nu un succes.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Autor

Recadrarile (IV)

editor — Wed, 30 Apr 2014 09:08:25 +0000

Recadrarile (IV) editor Mie, 04/30/2014 - 11:08

Am discutat in partea I a acestei serii de articole despre conceptul de "cadru" ca esenta a functionarii omului. Am continuat, in partea a doua, cu clasificarea acestor cadre de referinta facuta de Bandler, iar in cea de-a treia parte am ajuns la schimbarea lor, adica recadrarea, explicand prin exemple concrete ce reprezinta aceasta. Saptamana aceasta, in cea de-a patra si ultima parte, voi discuta despre modul in care putem folosi recadrarile si despre cele doua forme de baza sub care acestea se regasesc.

Recadrarea se intalneste foarte mult in sfera afacerilor. De exemplu, in domeniul vanzarilor, chiar si cel mai prost vanzator foloseste recadrarea - sub forma vizualizarii – atunci cand ii spune clientului: “Imaginati-va ca sunteti proprietarul acestei masini de tuns iarba (sau orice alt lucru), imaginati-va invidia vecinilor”. Altfel spus, scopul cumparatorului nu mai este doar tunsul ierbii!
La fel, un leadership eficient va folosi recadrarea in momentele in care va dori ca misiunea organizatiei sa fie inteleasa si cunoscuta pana la nivelurile cele mai de jos. Va face acest lucru nu schimband misiunea, ci schimband doar exprimarea si cadrul de referinta, trecandu-l de la nivelul organizational la cel individual (raspunzand astfel la intrebarea obisnuita: “cum se va reflecta acest lucru in activitatea mea?” sau “ce inseamna asta pentru mine?”).

Conceptul de recadrare a fost lansat, asa cum am afirmat mai sus, de catre Gregory Bateson. Dar si-a atins “zilele de glorie” si i s-a relevat adevarata valoare abia atunci cand a fost dezvoltat in cadrul Programarii Neuro-Lingvistice (NLP). NLP opereaza la mai multe niveluri logice: ca o practica de terapie sau auto-terapie si ca un proces de modelare.
Bandler si Grinder(1982) au identificat doua forme de baza de recadrari: recadrarile de continut (de inteles), care ar putea purta si numele de “resemnificari”, si recadrarile de context. Recadrarile de context preiau un atribut nedorit si gasesc o situatie diferita in care acesta ar deveni dezirabil. In cazul recadrarilor de continut, se ia un atribut indezirabil si se gaseste o descriere in care atributul capata o valoare pozitiva. Putin mai pe larg:

Recadrari de continut

Continutul sau intelesul unei situatii este dat de elementul pe care alegem sa ne concentram. O pana de curent poate fi vazuta ca ceva grav, ca un dezastru major, avand in vedere tot ce am avea de facut intr-o situatie ca aceasta. Sau poate fi vazuta ca o ocazie de a petrece mai mult timp in intimitate cu partenerul/partenera, sau de a ne juca mai mult cu copiii, gasind cai noi de a gestiona situatia.
Romanul lui George Orwell “1984” este plin de recadrari de continut (de exemplu, “Ministerul pacii si al adevarului”).
O recadrare de continut este utila in situatii de genul: “ma enervez cand seful sta in spatele meu cand lucrez”. Putem observa felul in care persoana in cauza a analizat situatia si i-a acordat un inteles specific – care ar putea fi adevarat sau nu – si, facand acest lucru, si-a limitat resursele si optiunile de a reactiona. Pentru a recadra situatia, trebuie sa tinem seama de presupozitia “orice comportament are in spatele lui o intentie pozitiva”. Ca urmare, am putea sa ne punem intrebari de genul:
a) “Ce alt inteles ar putea avea comportamenul sefului?” O recadrare posibila ar fi: “Este posibil ca el sa vrea sa ma ajute si nu stie alta modalitate prin care sa isi ofere sprijinul”.
b) “Care este valoarea pozitiva in acest comportament?” Valoarea pozitiva ar putea fi in legatura cu comportamentul sefului (ca in cazul a)) sau ar putea fi in legatura cu comportamentul vorbitorului. O recadrare posibila ar fi: “Nu este minunat atunci cand stii sa impui limite si nu esti dispus sa permiti nimanui sa le depaseasca?”

In cazul unei probleme fizice (de genul unei fobii sau alergii), ne-am putea intreba: “In ce fel imi foloseste aceasta problema?” Raspunsul ar putea sa ne ofere permisiunea de a spune “NU”. Daca asa este cazul, am putea continua cu intrebarea: “Exista vreo alta cale prin care as putea obtine aceleasi rezultate fara sa am insa aceasta problema fizica?”. Si poate ca problema fizica va disparea. In acest exemplu se poate face foarte usor legatura cu Analiza Tranzactionala si cu unele dintre conceptele vehiculate de ea: strokes, rackets, rubber-banding si, mai ales, cu pozitiile de viata.

Recadrarea de continut reprezinta un instrument puternic atunci cand este vorba de rezolvarea unor obiectii. De exemplu, atunci cand se obiecteaza la pretul ridicat al unui program de pregatire pentru o organizatie, o recadrare posibila ar fi: “Ce este mai important pentru noi: pretul sau investitia? Daca platim un pret mic pentru un program de pregatire nu foarte bun, costurile sunt ridicate, deoarece am platit si nu am obtinut rezultatele scontate. Dar atunci cand platim un pret ridicat pentru un training de cea mai buna calitate, obtinem rezultatele pe care de dorim iar investitia este buna”

In concluzie, recadrarea de continut implica schimbarea intelesului a ceva. Ca structura, putem spune ca recadrarea se desfasoara conform urmatoarei scheme:
1. Se identifica un element cu structura: “Ma simt X atunci cand se intampla Y” (de exemplu, "ma supar atunci cand el ma contrazice” sau “Ma simt frustrat cand gresesc”)
2. Se pune intrebarea: “Ce altceva ar putea sa insemne Y?” sau “Ce altceva ar putea sa insemne X?” sau chiar: “Ce altceva ar putea insemna aceasta situatie in ansamblul ei?”
3. Se cauta raspunsurile la aceste intrebari si se realizeaza recadrarea.
De exemplu :
“Ma supar cand vad ce mizerie au facut copiii”
→ “Este bine ca ei sunt in ‘aici si acum’, fara sa isi faca probleme cu dezordinea!”
→ “Putina dezordine este un pret mic pentru a-mi vedea copii fericiti!”
→ “Faptul ca este dezordine inseamna ca ei isi exprima creativitatea.”

Recadrari de context

Intelesul oricarui comportament sau eveniment exista numai in raport cu contextul in care are loc.

Aproape orice comportament este util sau adecvat intr-un anume context. Intreruperea unui vorbitor in mijlocul unei prezentari, ridicandu-te in picioare si spunandu-ti punctul de vedere ar putea fi considerat ca inadecvat. Insa acelasi comportament la sfarsitul prezentarii, pentru a oferi o perspectiva diferita asupra subiectului va fi acceptatat ca laudabil de catre toti cei prezenti.

Printr-o recadrare contextuala un individ ia comportamentul indezirabil si ii aplica intrebarea: “unde ar putea fi util acest comportament?” sau: “in ce alt context un asemenea comportament ar fi valoros?”. Recadrarea de context lasa neschimbat intelesul comportamentului si arata felul in care acest comportament ar putea deveni un raspuns util intr-un context diferit.

O recadrare de context este utila in afirmatii de genul: “sunt prea insistent” sau “imi doresc sa nu ma fi concentrat pe ce ar fi putut sa nu functioneze”. In acest tip de situatie, interlocutorul a presupus/inteles ca acest tip de comportament nu are valoare. Daca dorim sa descoperim cand anume are valoare, am putea sa ne intrebam: “cand sau unde un asemenea comportament ne este util sau poate fi considerat ca fiind o resursa?” O posibila recadrare ar fi: “nu este o abilitate formidabila pe care as putea-o folosi atunci cand vreau ca lucrurile sa mearga bine sau sa evit posibilele probleme?”.

Reluand exemplul de recadrare propus de Milton Erikson pe care l-am prezentat in cea de-a treia parte a articolului, ar putea fi analizat acum:

Exista situatii in care este nevoie de incapatanare – pentru autoprotectie sau pentru a obtine ceva. Recadrarea modifica contextul, transland incapatanarea intr-o situatie in care aceasta devine relevanta.
Fata a invatat sa fie incapatanata chiar de la tatal ei. Obligandu-l pe acesta sa puna semnul egal intre propria incapatanare si cea a fiicei, Erikson a creat un context in care tatal fie trebuie sa recunoasca valoarea incapatanarii fetei, fie sa nege valoarea propriei incapatanari.

Un alt exemplu de recadrare, propus tot de Milton Erikson, porneste de la constatarea ca una dintre provocarile constante ale terapiei de familie este de a-i ajuta pe parinti sa isi lase copiii sa isi “ia zborul”. Din aceasta perspectiva – a parintilor – independenta este un scop negativ. Parintii trebuie, treptat, sa inceteze de a-si mai sprijini copiii iar copiii trebuie, treptat, sa inceteze sa se mai sprijine pe parinti. Erikson a folosit de mai multe ori recadrarea prin generarea unui scop alternativ pentru parinti, si anume acela de a se pregati pentru a deveni bunici. Intr-un caz tipic, povesteste Erikson, o tanara a venit la un consult; i-a povestit terapeutului ca parintii ei doreau sa isi cheltuiasca economiile de o viata pentru extinderea casei – ei considerand ca ea urma sa locuiasca acolo, cu ei, atunci cand se va marita (in momentul discutiei, fata era studenta si nu avea un prieten constant). Erikson a discutat cu parintii, i-a felicitat pentru dorinta lor de a participa atat de activ la cresterea (ipoteticilor) nepoti, acceptand sa stea intr-o casa in care nou nascutii vor plange si tipa toata noaptea, mai apoi, se vor tara prin toate camerele, vor arunca si imprastia jucariile prin toata casa, si se vor ocupa si cu babysittingul. A creat in acest fel o imagine puternica si pozitiva a bucuriei de a fi bunic; totusi, dintr-un motiv oarecare , cuplul de parinti s-a hotarat sa inchirieze camerele nou construite si, cu banii obtinuti astfel, sa sprijine educatia nepotilor. Mai tarziu, cand fata s-a maritat, a locuit intr-un alt oras impreuna cu sotul si copiii si primeau vizite dese ale parintilor – dar nu foarte dese.

De ce acest exemplu este o recadrare si nu o inlocuire? Scopul alternativ creat de Erikson nu era o activitate alternativa pentru parinti, ci o descriere alternativa a aceleiasi activitati. Aceasta descriere alternativa a permis parintilor sa isi regandeasca scopurile.

Tehnica recadrarii implica confirmarea intentiilor pozitive din spatele comportamentelor pe care un individ doreste sa le schimbe – de obicei, un comportament indezirabil. Se cauta si se gasesc alternative pentru satisfacerea intentiei pozitive, urmate de negocieri cu sinele (in intregime sau numai cu parti ale lui) pentru a rezolva conflictul. Apoi se face o verificare ecologica si se implementeaza noul comportament.

Recadrarea descrie si schimbarea contextului sau reprezentarii unei probleme.

Atunci cand dorim sa recadram, este bine sa:

Fim siguri ca suntem in raport (in sensul dat termenului de catre NLP) si ca avem permisiunea de a oferi o recadrare;
Putem crede ca propria recadrare este cea mai buna – si totusi sa nu functioneze pentru celalalt. Se poate intampla, mai ales datorita faptului ca celalalt are un alt model al lumii decat noi (“harta nu este teritoriul”).
In momentul in care dorim sa prezentam o recadrare ca pe o intrebare sau ca pe o metafora, e bine sa tinem seama de faptul ca ea va fi analizata cu mult mai multa atentie de catre interlocutor decat daca ar fi fost prezentata ca o simpla afirmatie.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Tags

Autor

1276

Reteta magica in telesales - adauga un “pic” de piper si vei spori aroma succesului

editor — Wed, 09 Apr 2014 02:01:31 +0000

Reteta magica in telesales - adauga un “pic” de piper si vei spori aroma succesului editor Mie, 04/09/2014 - 04:01

Cum stii cand ai avut o convesatie telefonica de succes?

Dar cum stii daca o mancarea pregatita de tine are suficient piper? :-)

Primul pas ar fi sa o gusti chiar tu: daca tie iti place, inseamna ca esti aproape de reusita. Daca ai pregatit-o doar pentru tine, atunci o poti savura cu placere. Eiii….dar daca ai pregatit-o pentru invitatii tai speciali, se schimba situatia. Poti aborda una dintre cele 3 variante:

Clasic - cantitate ponderata: nici prea mult, nici prea putin, condimentat moderat cu piper, dand ocazia fiecarui invitat sa intensifice aroma dupa preferinta.
Indraznet - intuind gustul apreciat de invitati: o personalitate de invingator, o aroma mai puternica, un pic mai mult piper.
Perfect Condimentat – afla ce preferinte au invitatii tai si ce i-ar face sa savureze cu placere delicioasa ta mancarea. Cu siguranta aroma ta ii va cuceri!

Asa se intampla si in telesales: tu esti bucatarul sef si pregatesti o conversatie “delicios condimentata” pentru clientul tau. Cum poti avea o conversatie de succes? Ce cantitate de piper vei folosi? :)

Ce se intampla cand alegi varianta clasica? Un plus ar fi acela ca, da, reusesti sa te adapezi usor discutiei cu interlocutorul tau, insa nu va fi WOW si nu intotdeauna reusesti sa iti atingi obiectivul. De ce? Ce se intampla daca interlocutorul tau are preferinte pentru piper rosu, iar tu ai doar negru si alb? UPS!

Prospecteaza piata si Cunoaste-ti clientul!

Inainte de a aborda un potential client este important sa detii cat mai multe informatii despre acesta. Informatiile te ajuta sa relationezi eficient cu clientul. Cum faci acest lucru? Exista diverse canale care iti pot furniza informatii despre un potential client: baze de date, internet, interactiunea directa cu mediul sau profesional/personal, recomandari, samd. Recunosc, recomandarile sunt preferatele mele.

Scopul tau este sa oferi serviciul potrivit clientului potrivit. Este important sa afli cat mai multe informatii despre prospectul tau, cum ar fi: nume, varsta, vechimea la locul de munca, hobby, etc, pentru a putea interactiona cat mai usor cu aceasta.

Daca scopul abordarii telefonice este sa stabilesti o intalnirea de vanzare, afla cine este persoana potrivita, ca factor de decizie, si ce fel de om este ca persoana de contact (accesibil, neaccesibil, se poate discuta cu el, etc).

Descopera nevoile potentialului client si evidentiaza cum ii va fi de ajutor serviciul tau!

Ce se intampla daca te hotarasati sa condimentezi indraznet? Riscul este mare, s-ar putea sa fii apreciat daca ai nimerit si preferintele celui care savureaza mancarea. Atunci succesul este pe masura. WOW! Piperat si apreciat!

Multi oameni din vanzari cad in capcana de a VORBI despre produsele /serviciile lor inainte de a afla care sunt nevoile potentialilor clienti. Se genereaza un efect de „coplesire”. E usor sa cazi in capcana aceasta.

Am fost educati sa nu fim bagareti, dar eu va recomand sa fiti iscoditori si sa puneti intrebari!

Ramanem tot in bucatarie: imaginati-va o ceapa. In timp ce adresati intrebari, desfaceti foile de ceapa pentru a ajunge la miezul nevoilor potentialului client. La inceput veti obtine nevoile superficiale. Daca veti adresa si alte intrebari, veti ajunge la centrul nevoii, la emotie. Oamenii iau decizia de cumparare bazata pe emotie, pe utilitatea produsului sau serviciilor in favoarea lor. Cand ajungi la miezul cepei, potentialul client exprima urgenta nevoii, problemele pe care vrea sa le evite si apreciaza valoarea unei solutii.

Adresand intrebari potrivite vei aduna informatii si stabilind motivatia de cumparare/utilizare, potentialii clienti isi vor da seama ca produsul/serviciul pe care il oferi va raspunde nevoilor lor.

De ce trebuie sa adresezi intrebari?

Alege Perfect Condimentat – fii deschis si intereseaza-te de preferintele celui care iti va savura delicioasa mancarea! Cu siguranta aroma ta il va cuceri!

Stilul de A INTREBA vs. doar A VORBI este mai eficient atunci cand vinzi si arati ca iti pasa.

Un alt aspect legat de identificarea nevoilor se refera la abilitatile tale de a asculta cu atentie. Mai sus spuneam ca a vinde presupune abilitati de adresare a intrebarilor pentru pregatirea aromei potrivite pe gustul clientului tau. Pe masura ce adresezi intrebari, vei auzi, bineinteles, informatii care iti vor spune de ce are nevoie el de produsul/serviciul tau si cum l-ar putea folosi. Acestea, numite semnale de cumparare, te vor ajuta sa alegi tipul de piper si cantitatea potrivita, adica ce fel de produs/serviciu doreste si cat ar fi dispus sa plateasca.

In incheierea vanzarii, este foarte important sa repetati nevoile cheie ale prospectului, astfel incat prospectul sa isi aminteasca cat de important si de util va fi serviciul tau pentru el.

Cu cat consolidezi mai mult nevoia si dorinta de a beneficia de serviciul tau in conversatia initiala de vanzare, cu atat mai putini potentiali clienti se vor razgandi asupra deciziei. Sau ce ... crezi ca nu poti gasi o persoana alergica la piper? :-)

Toti consumatorii simt la un moment dat remuscarea cumparatorului – poate ca si tu ai simtit-o! Gandurile de dupa cumparare „de ce am facut asta?” „nu am cu adevarat nevoie de asta”. TI S-A INTAMPLAT VREODATA?

Daca primesti un NU, zambeste si multumeste (sincer, nu e cazul sa folosesti un spray cu piper :-) ) clientului pentru implicarea in conversatie, pentru argumentele prezentate si obtine acordul sau de a ramane in contact, in cazul in care apar schimbari sau servicii noi, poate exista un potential interes atunci.

Adaptand povestea la situatia noastra, intrebarea si raspunsul ar fi: „Cum ma iubesti tu, “tele-bucatarul” meu?” . “Ca piperul in bucate!”

Tu, cum vei spori aroma urmatoarei tele-vanzari? Cum vei arata ca iti pasa de preferintele clientului tau?

*Astazi, piperul este cunoscut si ca Regele Condimentelor, reprezentand aproximativ un sfert din comertul cu condimente la nivel mondial. Desi este pretuit ca un condiment care sporeste aroma mancarii, piperul si-a castigat intai popularitatea prin proprietatile sale medicinale.

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Companie

Tags

Autor

699

Atitudini pentru succes

editor — Wed, 19 Mar 2014 03:47:51 +0000

Atitudini pentru succes editor Mie, 03/19/2014 - 04:47

Lucrând in coaching am observat ca de multe ori clientii mei sunt orientati pe probleme. Primul si cel mai frecvent pas este acela de a orienta clientul catre a defini un obiectiv. Insa daca cineva isi defineste un obiectiv, nu inseamna ca a si schimbat ceva. De exemplu: ca să incep un nou proiect pot folosi toate abilitatile mele pe care le-am folosit si la ultimul meu proiect. Ca sa merg in concediu fundamental voi face bagajul in acelasi fel ca de multe alte ori. Oare fixarea unui obiectiv mai ambitios va schimba ceva?

O chestiune deseori trecută cu vederea este ca un meta obiectiv al unei sesiuni de coaching este ca să pui clientul în contact sau in posesia resurselor pe care deja le poseda. Este mai puțin vorba despre mărimea şi strălucirea lucrurilor măreţe pe care le va realiza, cat despre mecanica interna a modului în care se raportează el la aceste obiective.

Ca să construiești o echipa, îți poți imagina cum va veni un moment in care aceasta echipa este deja matura: un nivel mare de încredere confirmat prin răbdarea pe care o au membrii unii cu alții chiar şi pe vremuri de criză, abilitatea de a integra punctele de vedere diferite, asumarea obiectivelor comune si implicare in realizarea lor, focalizare pana in momentul obținerii rezultatului.

Însă nu toți clienții care au bine definite obiectivele in punctele de mai sus sunt si capabili să le facă să prindă viaţă. Parca o mana invizibila le pune piedica. Merg la training sau citesc cărţi şi ştiu totul din punct de vedere teoretic. Unii ar spune ca nu au atitudinea potrivită.

La acești manageri sau vânzători o mica schimbare de atitudine poate descătușa un întreg set de abilitați care conduc la rezultate notabile. Atitudinile sunt uneori ca o carapace tare care nu ne lasă sa avem acces la miezul gustos, la ceea ce e valoros, ca o perla. Şi mulți dintre noi avem așa ceva, numit potențial.

Ca sa identifici la modul practic care sunt atitudinile pe care sa le schimbi, primul pas este să găsești care sunt stările tale lipsite de energie, cele neresursă, „îngrijorările” pe care le exprimi ție sau prietenilor tai. Aici sunt zonele unde poți activa cel mai mare potențial. Acesta este locul unde ai putea sa începi să generezi resurse, sa transformi problemele în oportunităţi.

Cea mai mare putere a ta este să transformi cuvintele cu care exprimi disperarea sau neputința într-un mesaj intern potenţator pentru tine: „eu sunt bun”, „ am voie să îmi exprim sentimentele”, „indiferent unde voi fi sunt valoros”, „am speranța ca voi reuși acum sau mai târziu”.

Înainte de a citi textul de mai jos ai putea sa iei acum o foaie si un pix, sa stai 5 minute şi să te întrebi: "unde mă simt slab?". Următoarea întrebare ar fi: "ce cred eu despre mine când mă simt slab?" Apoi întreabă-te: "ce crede cineva care are succes?" sau "care ar fi opusul a ceea ce cred acum?" sau "ce ar fi interesant sa cred?".

Dacă de exemplu atitudinea ta de acum este: „uneori nu mă simt pregătit pentru ceea ce am de făcut” te poți întreba: „care sunt cel puţin 3 moduri de la care sa pornesc.”

„Şi ceilalţi obosesc, ce să mai spun despre mine.” Acest gând nu face decât să îţi reconfirme că nu crezi în tine. O alternativă ar fi să te întrebi: „am o evidenţă clară a ceea ce pot şi ce nu pot cu adevărat?”

„Mă simt nesigur dacă planurile mele nu se realizează uşor.” Poate deveni „Mă focalizez pe ceea ce pot şi nu pe ceea ce nu e sub influenţa mea.”

„Nu mă preocupă ce fac şi ce realizări au ceilalţi.” Această afirmaţie nu face decât să te menţină în zona ta de confort. Ai putea sa îți spui "Evoluția mea o pot compara cu cei care sunt buni". Altfel romanii sunt buni numai ca diferența faţă de PIB-ul Germaniei e mare...

„Eu nu pot să iau decizii nepopulare.” Orice lider nu face tot timpul ceea ce pentru alții este confortabil. Câteodată pentru cei care au succes disconfortul înfruntării a ceea ce este status quo face parte din viața lor. Ei ar putea să îşi spună "Pentru mine este provocator să fac lucruri care nu au mai fost făcute vreodată."

„Prefer să fac lucrurile de una singură pentru a fi sigură că au ieşit corect.” Maniera în care reușești să ai încredere în ceilalţi este o măsură a încrederii în tine. Dacă ţi-ai pune următoarea întrebare: „Cum vreau eu să mă simt în siguranţă când ceilalţi greşesc?” ar putea să îţi aducă răspunsuri valoroase arunci cand copilul tău varsă laptele din pahar în timp ce învaţă să toarne. Încearcă acum doar să îţi imaginezi beneficiile comportamentul ulterior acestei atitudini cu potenţial: pentru copilul tău şi pentru tine.

Daca iti doresti sa intelegi si sa inveti cum sa aplici beneficiile acestei metode in viata de zi cu zi, a ta si a celor din jur, initiaza-te in tainele coaching-ului cu NLP si NLPt. Start in Coaching & NLPt este o investiţie în propria persoană şi în viitorul profesional, fiind singurul training introductiv în Programarea Neuro Lingvistica din Romania creat după un format al 'Austrian Training Center for NLP/NLPt' şi care respectă criteriile de formare Professional!

Articol preluat de pe MindMaster.ro!

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Companie

Tags

Autor

1153

1193

Afla cum reduci stresul, cu 8 intrebari

editor — Wed, 12 Mar 2014 10:33:06 +0000

Afla cum reduci stresul, cu 8 intrebari editor Mie, 03/12/2014 - 11:33

Nu ceea ce ni se intampla este important, ci felul in care reactionam.

Suntem foarte stresati. Multi dintre noi. Am uitat sa traim prin propriile simturi. Si ne adancim din ce in ce mai tare intr-o cunoastere stiintifica dictata. Nu mai ascultam povestile aduse de vanturi si nici simfoniile marilor nu le mai auzim. Nu ne mai privim in ochi si ne uitam in oglinzi false. Avem insomnii, suntem irascibili, suferim de dureri de cap sau de stomac.

Pe scurt, suntem stresati.

De multe ori auzim replici ca: “ma streseaza seful”, “nu ma mai bate la cap, ma stresezi”, “ma streseaza traficul”, “toate mi se intampla numai mie”, “nu mai pot, nu mai rezist in mediul asta” etc.

Avem tendinta de a invinovati oamenii sau situatiile din jurul nostru pentru stresul pe care noi il resimtim. Este metoda cea mai la indemana pentru a ne explica de ce suntem stresati. Din pacate, aceasta tehnica nu ne ajuta foarte mult, iar explicatia vine de la Hans Selye (cel care a introdus in stiinta notiunea de stres, fondatorul Institutului International al Stresului) care spune despre stres ca este “reactia organismului si nu situatia care cauzeaza stresul. Nu ceea ce ni se intampla este important ci felul in care reactionam.”

Astfel, ne dam seama ca explicatia pe care noi o folosim – ei ma streseaza, deci ei trebuie sa schimbe ceva – este departe de adevar. Noi suntem cei care putem sa prevenim sau sa iesim din situatiile stresante prin schimbarea propriei perceptii.

Iata cateva intrebari de care ar trebui sa tinem cont atunci cand hotaram sa luptam impotriva stresului:

Dormi minim sapte ore pe noapte?

Consumi minim doi litri de apa (apa, nu orice lichide) pe zi?

Esti capabil sa vezi partea plina a paharului?

Accepti ca nu poti sa fii pe placul tuturor?

Ai incredere in tine?

Te opresti o data pe zi sa asculti vantul, propriile tale ganduri?

Faci sport?

Esti constient de repercursiunile directe ale stresului negativ asupra organismului tau?

Daca raspunsurile tale sunt din categoria, nu sau nu chiar, alege sa schimbi asta de maine. Iti garantez ca vei fi mai putin stresat!

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Companie

HPDI - Human Performance Development International

Tags

Autor

997

Arta de a adresa cele mai bune intrebari

editor — Wed, 05 Mar 2014 03:49:42 +0000

Arta de a adresa cele mai bune intrebari editor Mie, 03/05/2014 - 04:49

Interogatoriul reprezinta esenta toolkit-ului oricarui coach, fiind crucial pentru obtinerea rezultatelor si atingerea obiectivelor stabilite. De fapt, adresarea de intrebari este una dintre capacitatile de baza ale coaching-ului. Stim cu totii. Este o arta, am putea spune. Acest lucru este valabil pentru orice tip de coaching - fie ca este vorba de executive coaching, coaching-ul de viata sau de coaching strategic.

Jenny Clarke si Dr. Sabine Dembkowski au realizat un articol extrem de interesant cu privire la acest subiect. Ei sustin ca, pentru a ne imbunatati practica de coaching, trebuie, in primul rand, sa ne oprim si sa ne intrebam:

Ce ascultam atunci cand clientul nostru vorbește?
Cum adresam intrebarile?
Cum putem obtine un impact mai mare prin intrebarile noastre?
Ce impact au diferite stiluri diferite chestionare asupra clientilor nostri?

Apoi, au comparat, pe larg, o serie de intrebari adresate de catre coachi din perspectiva "problemei" cu intrebari construite din perspectiva "solutiilor" pentru a ne putea ajuta sa vedea diferenta dintre cele doua abordari.

In articolul scris de cei doi autori vei gasi, de asemenea, si informatii despre abordarea numita Metodologia Solution Focus si modul in care aceasta te-ar putea ajuta, ca si coach, indiferent de gen, sa iti sporesti propria practica de coaching și sa ai un impact mai mare asupra clientilor tai.

Pentru a citi integral articolul, descarca documentul urmator:

the_art_of_asking_great_qs.pdf

Adaugă comentariu nou

Imagine featured

Companie

Solution Surfers Romania

Tags

metdologia solution focus

Autor

1137

1138

Brief Coaching - o calatorie spre viitorul dorit!

editor — Mon, 17 Feb 2014 10:05:55 +0000

Brief Coaching - o calatorie spre viitorul dorit! editor Lun, 02/17/2014 - 11:05

“Nu poti invata nimic pe nimeni; poti doar sa il ajuti sa descopere acel lucru in el insusi”- Galileo Galilei

Vrei sa descoperi, sa experimentezi si sa practici Brief Coaching-ul? Vrei sa afli cum sa gasesti rapid si simplu solutii eficace si durabile preocuparilor clientilor tai si sa te certifici in coaching? Daca raspunsul tau este DA, atunci te invit la Brief Coaching Pure Course incepand cu data de 9 aprilie 2014 pentru a te ajuta sa cunosti principiile si intrumentele sale esentiale, oferindu-ti feedback si suport in toata aceasta calatorie de descoperire!

Brief Coaching Pure Course este un programat baza pe foarte multa practica. Inca din prima zi vei fi capabil sa practici coaching-ul si sa folosesti uneltele prin care ii poti ajuta pe ceilalti sa isi gaseasca propriile solutii. Vei deveni Brief Coach intr-un mod simplu si extrem de eficient!

Acest training reprezinta o experienta de invatare ce schimba perspectiva spre pozitiv, spre a vedea ceea ce deja exista si functioneaza si care sunt resursele pe care le putem folosi pentru construi mai departe. Principiile Solution Focus ajuta la cresterea motivatiei, energiei si increderii in orice conversatie- nu doar in cazul situatiilor clasice de coaching.

De fapt, Brief Coaching este mai mult decat un training. Este o experienta de coaching in sine. Fiecare participant isi va descoperi stilul sau unic de a face coaching si de a comunica. Va fi capabil sa aplice abordarea Solution Focused, o abordare extrem de puternica prin care poti face fata problemelor, schimbarii sau situatiilor complexe.

Este un curs util managerilor care vor sa isi creasca setul de instrumente prin care isi dezvolta oamenii, sa invioreze climatul operational in timpul schimbarilor sau care vor sa promoveze o cultura a colaborarii si sa stimuleze performanta indivizilor si a echipelor.

Brief Coaching se adreseaza si experților și consultanților implicați în proiecte de dezvoltare și schimbare organizațională care doresc să învețe cum să foloseasca mai bine resursele deja existente pentru a merge mai departe, cum sa ii implice pe stakeholders și cum sa creeze un mediu de lucru pozitiv și rezultate de lungă durată .

De asemenea, este un curs extrem de util specialistilor in Resurse Umane si coachilor care vor sa invete o modalitate directa si bine structurata prin care sa isi sprijine clientii in dezvoltarea lor, pas cu pas, spre viitorul dorit.

In ceea ce priveste modalitatea de desfasurare, am structurat acest program de-a lungul a 5 luni, incepand cu 9 aprilie. Pe parcursul acestora, vor exista 12 zile (4 module a cate 3 zile fiecare) de training face-to-face, intre care se vor desfasura teleconferinte, cu grupuri mici, concentrate pe progresul si invatarea fiecarui participant in parte.

Brief Coaching Pure Course are in intregime acreditarea ACTP (Accredited Coach Training Program) din partea ICF (International Coaching Federation).

Pentru mai multe detalii si inscriere vizitati pagina evenimentului aici!