5 lecții esențiale pentru revenirea din (orice) criză

Ce este Black Swan?

„Europe is locked-down” „R.I.P. good times” sau „Sorry we’re closed” sunt titlurile ce apar în acest zile cu litere de șchioapă in diverse publicații on-line. În aceeași linie, Sequoia Capital (una din marile firme de private venture investments la nivel global, ce a finanțat companii ca Apple, Google, Instagram, Oracle, Cisco sau Zoom) denumește fenomenul de răspândire explozivă a coronavirusului ca fiind „Lebada Neagra” a anului 2020 – adică acel eveniment rar, neașteptat, dar care are un impact masiv și cu o puternică influență asupra activității economico-socoale la nivel global (fenomenul „Black Swan” după cartea lui Nassim Taleb, publicată chiar cu un an înainte de criza financiară din 2008).

Trebuie subliniat că nu este pentru prima oara cnd ne întâlnim cu Lebăda Neagră; ea a aparut sub forma crizei financiar-bancare (datorată în principal bulei imobiliare din 2008), fiind menționată pentru prima oară în acea perioadă tot de către Sequoia Capital.

 

Crizele sunt ciclice, sau cel puțin apar cu periodicitate:

• în 1929 a fost provocată de caderea Bursei de pe Wall Street și a durat două luni de zile, septembrie si octombrie
• criza petrolului din 1979 când prețul petrolului „crud” s-a dublat, ajungând doar intr-un an de zile la 39,50 USD (gândiți-vă că astăzi suntem in extrema cealaltă, în care sunt semnale clare că din cauza caderii abrupte a consumului prețul ar putea ajunge sub 10 USD pe baril…)
• criza bursieră din 1987, celebra „Black Monday” (19 Octombrie) când indicele Dow Jones a avut cea mai mare cădere din istoria bursei (22,6%) impactând toate piețele financiare
• dot-com bubble (tech sau internet bubble) de la începutul anilor 2000, ce a avut la origine speculațiile excesive si supraevaluările companiilor din zona IT la sfârșitul anilor 90
• criza financiară mondială din 2008 care a avut la origine căderea bruscă a pieței imobiliare

Deși au avut cauze diferite aproape de fiecare dată, crizele își fac din ce în ce mai des simțită prezența, lăsând în urmă răni adânci.

Implicațiile economice sunt foarte asemănătoare de la o criză la alta: afaceri care se închid, pierderea locurilor de muncă, dispariția investițiilor, căderea burselor, inflație, șomaj ridicat, etc.

Motorul economiei mondiale este gripat în acest moment și doar un nivel minim de lichiditate in piață poate împiedica blocarea acestuia. Costurile pentru a fi repornit sunt greu de calculat.

 

Totuși, există câteva elemente care fac această criza să fie atipică față de celelalte descrise anterior:

• Guvernele sunt încurajate sa cheltuiască cât este necesar pentru a contracara impactul economic la nivel global al crizei pandemice – de această data nu o mai putem numi criza financiară.
• De asemenea, se observă un efort susținut al băncilor centrale si al guvernelor de a păstra cat mai multe locuri de muncă active in vederea recuperării economice cât mai rapide în momentul în care pandemia se va încheia. Job-urile trebuiesc salvate atât pentru stimularea consumului, dar și pentru creșterea economică ulterioară crizei pandemice.
• La nivelul fiecărei țări sunt implementate masuri de stimulare fiscală si financiară pentru a ameliora impactul economic al pandemiei. Inclusiv la nivelul Uniunii Europene vor fi alocate sume considerabile statelor membre, în special pentru achiziția produselor medicale atât de necesare în această perioadă, dar și pentru stimularea intreprinderilor mici și mijlocii (Romania se pare că va avea un loc pe podium în acest sens, cu un ajutor in valoare de 3 mld. EUR)

Întrebarea care se pune este ce putem face noi, atât la nivel individual cât și ca antreprenori, concret, astăzi, pentru a minimiza impactul recesiunii mondiale? Cei care am resimțit atât criza financiară din 2008, dar mai ales efectele ei în perioada de tranziție din 2009-2010, am învățat cateva lucruri esențiale.

 

5 lecții esențiale demne de reținut sunt:

1. Fii pregătit, minimizează costurile și fă-ți calcule: câte luni de criză poți rezista, în condițiile actuale?
2. Pregătește-te să supraviețuiești vânzărilor aflate în cădere abruptă, multe tranzacții nu se vor mai închide
3. Evaluează-ți foarte prudent clienții, „durata” de viață a multora dintre ei se va reduce drastic
4. Lichiditățile din piață se diminuează, așa că ai mare grijă de cash-ul existent (cel personal și al companiei)
5. Fii foarte prudent cu investițiile si evaluează-le cât mai pragmatic, in această perioadă de incertitudini

 

Astăzi trăim într-o lume diferită, în care oamenii vor trebui să se adapteze noii realități:

• „Work from home” nu va mai fi un simplu beneficiu pentru angajați, a devenit deja o necesitate
• Economia mondială nu poate fi pusă în „hold” pentru pentru mai multe luni, riscurile sunt mult prea mari
• Este clar că unele domenii ale economiei vor fi puternic afectate, dar altele vor rezista și poate chiar se vor dezvolta in această perioadă

 

Concluzia este limpede – crizele vor continua sa apară; astăzi sunt o realitate pe care o trăim și resimțim din plin. Criza pandemică este probabil cea mai mare provocare a actualei generații, deoarece este ceva cu totul nou și neobișnuit, este ceva ce nu am mai experimentat până acum (Lebăda Neagră) și cu implicații economice și sociale profunde. Când această criză pandemică se va încheia, omenirea va suferi puternice schimbări structurale, pe care astazi este destul de greu să le anticipăm.