7-38-55: regula de comunicare personală

În comunicare, cuvintele vorbitorului reprezintă doar o parte din eforturile sale. Tonul vocii sale, viteza, ritmul cuvântului vorbit și pauzele între aceste cuvinte pot să exprime mai mult decât ceea ce este comunicat doar prin cuvinte. În plus, gesturile, postura, poziția și expresiile sale transmit de obicei o varietate de semnale subtile. Aceste elemente nonverbale pot prezenta ascultătorului indicii importante pentru gândurile și sentimentele vorbitorului și, astfel, îi pot susține sau contrazice acestuia cuvintele.
Cel mai frecvent citat și menționat studiu referitor la importanța mesajelor verbale și nonverbale în comunicarea personală este cel realizat de profesorul Albert Mehrabian de la Universitatea California din Los Angeles. În anii '70, studiile sale au sugerat că putem deduce într-un raport covârșitor sentimentele, atitudinile și credințele noastre despre ceea ce cineva nu spune prin cuvintele reale vorbite, ci prin limbajul corpului vorbitorului și tonul vocii. De fapt, profesorul Mehrabian a cuantificat această tendință în următorul raport: 

Cuvintele, tonul vocii și limbajul corpului reprezintă 7%, 38% și respectiv 55% din comunicarea personală.

Elementele nonverbale sunt deosebit de importante pentru comunicarea sentimentelor și a atitudinii, mai ales atunci când acestea sunt incongruente: dacă vorbele și limbajul corpului sunt în disonanță, se tinde să se creadă limbajul corpului.

Prevenirea reacțiilor surprinzătoare: 

Dacă vorbele și limbajul corpului vorbitorului diferă, ascultătorii sunt mai predispuși să ia în considerare comunicarea nonverbală a vorbitorului, nu a cuvintelor sale.
De exemplu, dacă o persoană declară: "Nu am probleme cu tine!", evitând contactul cu ochii, părând îngrijorat și păstrând un limbaj al corpului închis, veți avea probabil încredere în forma predominantă de comunicare, care, potrivit constatările lui Mehrabian este nonverbală (38% + 55%), mai degrabă decât sensul literal al cuvintelor (7%).
Există 2 argumente împotriva interpretării mult prea simplificate a regulii "7-38-55".

În primul rând, este foarte dificil să cuantificăm impactul tonului vocii și al limbajului corpului asupra eficienței comunicării.

În al doilea rând, astfel de cuantificări sunt foarte subiective și nu pot fi aplicate ca regulă tuturor contextelor.

Profesorul Mehrabian însuși a avertizat:
⦁    total de "plăcut"= 7% "plăcut" verbal + 38%"plăcut" vocal + 55% "plăcut" facial

Rețineți că această ecuație și alte ecuații privind importanța relativă a mesajelor verbale și nonverbale au fost derivate din experimentele care se ocupă de comunicarea sentimentelor și atitudinilor. De exemplu: plăcut- neplăcut; like- dislike. 
Acest studiu este un memento convenabil, dacă nu corect, că indicațiile nonverbale pot fi mai valoroase și mai clare decât cele verbale. 
Prin urmare, pentru a fi eficienți și convingători în comunicarea noastră verbală - în prezentări, vorbire publică sau comunicare personală - este esențial să completăm cuvintele noastre cu tonul și vocea corecte și cu limbajul adecvat al corpului.