Ce îi motivează pe oameni în covid-criză?

Am așteptat, ceva vreme, înainte să scriu un articol pe tema corona-crizei. Nu doar pentru că oricine are deja o părere despre subiect. Am vrut, întâi, să îmi monitorizez propriile reacții și sentimente, și să încerc să înțeleg, mai puțin visceral, pe cele ale oamenilor din jur. Și aici mă refer și la antreprenori, designeri de brand, comunicatori, politicieni, toți cei care comunică, într-un fel sau altul, pe subiectul virusului.

Pe măsură ce criza ia amploare, ne vedem puși în situații de neimaginat: nivel ridicat de stress (din cauza perspectivei pierderii locului de muncă, a afacerii sau doar a coabitării cu soțul, părinții și copii 24/24), incertitudine (mai poți face planuri pe maxim o săptămână), schimbarea bruscă a modului de viață (auto-izolare versus viață social super-intensă), limitarea bruscă (sau doar potențială) a resurselor disponibile.

Fiecare din noi reacționează în mod diferit la aceste situații, deși toți încercăm același lucru: să ne găsim locul în noua normalitate sau să învățăm moduri în care să adaptăm noul mediu de viață / lucru la nevoile noastre de bază. (quote: Jody Simpson, Ph.D., Academy4Motivation.com)

Este cineva care nu a văzut până azi exemple de comportamente extreme, din partea unor semeni care, aparent, erau până acum absolut ne-ieșiți din comun? Și intră aici, de la devalizarea supermarket-urilor de conserve și hârtie igienică, până la specula nerușinată pentru produse la mare căutare, încălcarea , apparent fără logică, a regulilor de sănătate publică prin ieșirea la picnic în grup, sau ascunderea faptului că au intrat în contact cu persoane cu risc de infecție.

Schimbând ochelarii pe persoană juridică, am putea cataloga ca și comportament extrem promovarea intensă a supermarket-ului hiper-dezinfectat, sau a pâinii pe care nu a pus nimeni mâna înaintea ta, sau a vopselii cu ioni care omoara germenii, care toate exploateaza frica oamenilor de infecții? Ce spuneți de angajatori care intră în panică și decid, peste noapte, să taie locurile de muncă (de unde, cu o săptămână înainte, oamenii erau activele cele mai importante ale aceleiași firme)? Sau de angajații care muncesc de acasă și de fapt stau pe Netflix, bucurându-se că au scăpat de ochiul supervizorului? Sau de cei care spear că totul va fi ok și fix la fel ca înainte peste câteva luni? Sau de cei care postează intens în Social Media imagini cu persoana proprie de acum 20 ani, în speranța că își vor primi porția de validare și apreciere?

Putem considera acestea drept comportamente extreme?

Schimbând, din nou, ochelarii cu cei de cetățean european, cum catalogați diverse decizii de politică publică, amânarea luării unor măsuri stricte din teama de a pierde potențiale voturi, sau ascunderea pericolului sanitar real al situației , oare astea sunt comportamente extreme? Folosirea pretextului pandemiei pentru adoptarea de măsuri populiste – este suficient de extrem?

O altă manifestare a comportamentului extrem, în momente de criză, este să oferi pe gratis ceea ce, cu două săptămâni înainte, vindeai pe bani buni – doar așa, altruist, pentru că trebuie să te reinventezi ca afacere (de la ore de coaching gratuity, la zeci de webinarii cu informații și cunoștințe gratis, până la mancare, cafea și camera de hotel pentru super-eroii din sistemul sanitar) – căci un comportament extrem nu e, neapărat, la extrema negativă.

Mi-am monitorizat reacțiile interne la ceea ce ni s-a întâmplat în ultimele săptămâni: a trebuit să accept că nu mai am controlul la volanul vieții mele, am văzut, fără să mă pot opune, cum majoritatea planurilor pentru 2020 s-au evaporat în mai puțin de o săptămână, cum prima mea reacție a fost să renunț la tot și toate proiectele, iar a doua să caut în disperare orice oportunitate, cât de mica și nerelevantă.

Cum să facem să înțelegem (și interiorizăm) aceste reacții / comportamente extreme pe care le vedem, la noi, la cei din jur, pe durata crizelor?

Există un instrument psihologic pentru evaluarea comportamentului uman, și, din fericire, tocmai am terminat un parcurs de învățare pe acest subiect. Profesorul American Steven Reiss, Ph.D., a condus o serie de studii științifice, pe durata a peste 10 ani, care au dus la dezvoltarea conceptului de Știința Motivării – Teoria Motivării Umane prin cele 16 nevoi de bază. (Prof. S.Reiss, Ph.D. – Multifaceted nature of intrinsic motivation: The theory of 16 basic desires (2004)) Teoria asta, validată științific de cercetători independenți, poate explica extremele în comportamentul uman în condiții de stress, ca această nenorocită de Corona-criză. Mai mult decât să doar explice, chiar oferă instrumente concrete pe care le poți aplica să te auto-motivezi sau sa îi susții pe cei din jur (familie / echipă) să vă atingeți obiectivele.

Fiecare din noi (indifferent de vârstă, sex, cultură, origine geografică) este motivat de 16 nevoi umane de bază. Ceea ce ne face unici este modul în care prioritizăm fiecare din aceste nevoi.

O nevoie de baza, de exemplu, este dorința de Contact Social. Unii oameni (extrovertiții) pun mare preț pe contactul social, așa că detest auto-izolarea sau lucrul de acasă. Aproximativ 20% din oameni (introvertiții) apreciază tocmai opusul acestei nevoi, așa că nu își doresc, în perioada asta, în mod special, să socializeze cu semenii lor. Ba am putea spune că E anotimpul introvertitilor!

Una din nevoile mele de baza, de exemplu, este Puterea -  așa că pierderea controlului asupra situației, în corona-criză, m-a frustrat enorm. Pe de altă parte, deoarece o altă nevoie, din cele 16 de bază, este Ordinea (pentru care eu am o nevoie extrem de redusă), de unde o tendință ridicată de a acționa Spontan, înseamnă că, din fericire, o situație haotică mă destabilizează foarte greu.

Profesorul Reiss a dezvoltat un test psihologic - Reiss Motivation Profile® RMP – cu scopul de a măsura diferențele între indivizi în felul în care își prioritizează fiecare dintre cel șaisprezece nevoi de bază. Informațiile obținute în urma analizei profilurilor personale sunt utile pentru a înțelege, în orice context, de ce oamenii adoptă un anumit tip de comportament.

Testul RMP măsoară motivarea. Mai specific, acesta cuantifică gradul de intensitate a nivelului de motivare, a fiecărui individ, care se poate situa de la foarte scăzut la foarte ridicat, pe fiecare dintre cele 16 scale / nevoi de bază. Apoi, răspunsurile individuale sunt comparate cu normative statistice, bazate pe răspunsurile a 79,888 respondenți din 23 țări pe trei continente, în baza cărora s-au stabilit scorurile standard pentru fiecare din cele 16 nevoi.

Dacă scorul individual se situează la același nivel de intensitate ca 20% din populația statistic intervievată (aflată la limita de sus a gradului de intensitate), atunci se consideră că respectiva persoană se simte foarte motivată să iși satisfacă respectiva nevoie de bază, în timp ce, dacă scorul aparține statistic grupei de 20% respondenți aflați la limita inferioară de intensitate, se consideră că există o motivare scăzută pentru satisfacerea respectivei nevoi.

Astfel, testul RMP ajunge să descrie în ce fel profilul individual de motivare este comparabil cu al altor persoane. De exemplu, dacă știm că avem în echipă o persoană al cărei profil ne indică o nevoie intensă pentru Putere, atunci vom ști că este cineva dispus să muncească mult pentru a-și atinge obiectivele, și este mai concentrat pe aceeastă direcție decât, statistic, 80% din populație (Maggi M. Reiss – www.idspublishing.com).

Trăim, în prezent, cu toții, într-un experiment sociologic fără precedent. Practic, putem observa modul particular prin care oamenii încearcă să își satisfacă nevoile sau dorințele lor de bază. În mai puțin de o săptămână, peste jumătate din populația lumii a fost forțată să restricționeze libera mișcare la un nivel de neconceput. Munca și învățarea de acasă au devenit noul normal, atunci când nu au fost brusc înlocuite, din nefericire, cu un exces de timp liber din cauza șomajului.

Haide să luăm exemplu unei gospodării oarecare, familie formată din doi părinți active, un adolescent, un preșcolar și doi bunici, care, deodată, s-au văzut nevoiți să conviețuiască împreuna 24/7. Doi dintre membrii acestei familii au o nevoie intensă pentru activitate fizică, care este una dintre cele 16 nevoi de bază identificate de Prof. Reiss. Nu-i nici o supriză că cei doi sunt extrem de frustrați că trebuie să fie în permanență închiși în casă. Alți doi membri ai familiei, care au, dimpotrivă, o nevoie foarte scăzută pentru activitate fizică, sunt chiar mulțumiți că își pot petrece timpul pe canapea, urmărind la desfârșit Netfix.

Siguranța, sau nevoia de calm și certitudine, este o altă nevoie de bază identificată de Prof.Reiss. În timp ce sunt blocați în casă, membrii familiei care pun mare preț pe această nevoie monitorizează în detaliu evoluția pandemiei și măsurile guvernamentale. Membrul de familie cu o nevoie intensă pentru Economisire,  o altă dorință de bază identificată în RMP,  are ca scop principal să se asigure că există suficientă mâncare și provizii, în general, peste ceea ce oricum exista în urma aprovizionării obișnuite. O nevoie puternică pentru Idealism, definit de Reiss ca dorința pentru dreptate socială, îi motivează pe unii membri ai acestei familii să facă donații ONG-urilor locale, pentru a susține livrarea de porții gratuite de mâncare și cafea pentru cei care lucrează la spitalele din zonă.

Membrii acestei familii sunt motivați de către dorința lor naturală de a-și satisface cele mai intense nevoi – astfel că se comportă în permanență în concordanță cu valorile care contează cel mai mult pentru ei. Deoarece ne simțim cel mai bine atunci când nevoile ne sunt satisfăcute de ceea ce facem, credem că și alți oameni vor fi mai fericiți, dacă, și ei ar face exact ceea ce facem noi. Acest mod de gândi / relaționa / judeca este denumit de Prof. Reiss ego-mbrățișarea  (self-hugging). Tot noi, ca ființe umane mânate de instinctul de a ne satisface nevoie, practicăm, fără să ne dăm seama, ceea ce Prof. Reiss numește tirania-cea-de-toate-zilele (everyday tyranny) – pentru că încercăm din toate puterile să îi schimbăm pe cei din jur, astfel încât să adopte și ei, valorile noastre: Vei fi la fel de fericit / mulțumit ca și mine, dacă ai face ceea ce eu am făcut și a funcționat pentru mine. Această abordare o vedeți des, nu-i așa, la manageri care încearcă să impună propriile valori și mod de abordare, pentru că, nu-i așa, acesta este modul în care ei au ajuns în top, deși, statistic, doar 20% dintre oameni au aceeași nevoie intensă pentru Putere sau Competiție ca și ei.

Conform Teoriei Motivării, concepută de Prof. Reiss, un mediu stresant cel mai probabil va intensifica nevoia unei persoane pentru satisfacerea celor mai puternice dorințe ale sale (care sunt aceleași pe toată durata vieții). Un Econom se transformă într-un colecționar obsedat. Un Lider devine dictator. În contextul unor perioade intense, pline de incertitudine și anxietate, cum e actuala criză, comportamentele extreme pe care le observăm, la noi sau la cei din jur, pot fi ușor explicate prin prisma profilului individual de motivare RMP:

• O persoană cu o nevoie intensă pentru Economisire, care de obicei are tot timpul cămara bine aprovizionată, va începe să cumpere obsesiv, în exces, alimente și produse de bază;
• O persoană cu o nevoie redusă pentru Onoare va fi printre cei care vor profita de situație și vor oferi produse căutate la supra-preț;
• Cel cu o nevoie ridicată de Independență va încerca din răsputeri să își stabilească propriile reguli;
• Oamenii cu o nevoie ridicată pentru Confruntare / Competiție (definiți ca cei care vor să câștige indiferent de context) probabil vor ajunge să se implice în confruntări verbale sau fizice;
• Cel cu o nevoie mare de Ordine (definită de RMP ca dorința pentru structură), va deveni și mai rigid în rutina zilnică; ca și contra-exemplu, cineva ca mine, cu o nevoie extrem de redusă de ordine (flexibilitate, spontaneitate), va deveni și mai nestructurat, haotic, și se va arunca în multiple proiecte fără a termina vreunul;
• Cei cu o nevoie intensă pentru Idealism vor răspunde imediat oricărui apel pentru donații și vor practica tirania-cea-de-toate-zilele asupra restului grupului, judecându-i că nu sunt la fel de dornici să muncească pe gratis pentru binele public (aceștia fiind probabil, persoane pentru care protecția interesului propriu este una din nevoile de bază);
• Cel căruia îi place să riște (cel cu o nevoie redusă de Siguranță) va ignora poate sfaturile de siguranță sanitară legate de distanțarea socială sau va iniția proiecte și idei noi pentru că vede o oportunitate în contextul unor incertitudini;
• Cineva cu o nevoie mare de cunoaștere (definită drept Curiozitate) va fi super informat referitor a toate estimările legate de evoluția pandemiei;
• Persoanele cu o nevoie ridicată pentru Mâncare vor petrece majoritatea timpului încercând rețete noi și postând pe Social Media imagini cu mâncare.

Dacă ar fi mai mulți oameni care ar înțelege că diferențele între valorile noastre sunt cele care ne fac unici, și dacă am fi mai toleranți cu cei ale căror valori sunt diferite de ale noastre, am trăi cu toții într-o lume mai bună. (Prof. Steven Reiss).

Din păcate, avem, fiecare din noi, tendința de ego-mbrățișare (valorile noastre sunt cele mai bune pentru că sunt ale noastre) , plus pasiunea pentru tirania-cea-de-toate-zilele ( să îi forțăm pe ceilalți – copii, colegi, soți – să adopte valorile noastre), așa că suntem expuși intrării în multiple conflicte de valori cu cei din jur, mai ales în momente de stress.

Comportamentele extreme pe care le vedem la atâți oameni, în aceste vremuri extreme, pot fi nu doar explicate, cât și prognozate, cu ajutorul unor noțiuni de bază asupra motivatorilor individuali diferiți (din testul Reiss Motivation Profile®). Oamenii vor încerca, mereu, să își satisfacă cele mai importante nevoi – indiferent de context, vor avea același comportament consistent cu sistemul lor de valori. Doar că, în perioade de stress intens, reacțiile lor vor fi duse la extrem.

Pentru mai multe informații despre Știința Motivării, vă recomand cartea Who Am I? a Prof. Reiss. Pentru o înțelegere personalizată a propriului Profil de motivare, veți avea nevoie de ajutorului unui Reiss Motivation Profile® Master (acreditat pe official global site). Până acum, în România sunt singurul RMP Master licențiat.