Ce-l face ineficient pe managerul obsedat de control

La cererea cititorilor  – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc!

Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI.

Ce-i face sa fie obsedati de control?

• Nestiinta sau incompetenta
• Obsesia ca vor fi furati
• Lipsa de incredere
• Pasiunea pentru micro-management
• Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii

Le vom lua pe rand desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

Nestiinta sau incompetenta

Pentru ca nu stie cum sa conduca sau cum sa-si selecteze oamenii, angajatii, crede ca daca sta pe capul lor tot timpul si nu-i lasa sa miste nimic fara sa stie el, lucrurile vor fi perfecte. Nici vorba! Dar nici el nu stie ce si cum trebuie facut asa ca nici nu poate delega, pentru ca nu stie ce sa-i invete pe angajati. De obicei iti merge cu o astfel de atitudine fie intr-o companie foarte mare sau institutie publica, sau intr-una mica, in care nu ai mai mult de 1-2 angajati.

Obsesia ca vor fi furati.

Cei ce au aceasta obsesie sunt ei insisi pusi pe “economii”, la impozitele catre stat si altele. Asta este boala in general a carciumarilor sau a celor cu firme mici de cartier. Dar toti incep cu statul, el este partenerul cel mai usor de furat. Iar dupa comportamentul afisat, uneori o si merita. Ulterior dupa ce iti faci antrenamentul cu statul poti trece si la altii, furnizori, clienti si asa mai departe. Daca tu ai o astfel de atitudine, evident ca si angajatii tai vor fura, in primul rand de la tine si apoi, poate, si de la clienti. Dar cel mai bine ar fi sa se opreasca la tine.

Psihologia mai vorbeste si de un alt proces, denumit “indeplinirea propriei profetii”. Ce inseamna asta? Insemna ca daca tu te astepti ca oamenii sa te fure, ei te vor fura, nu pentru ca sunt niste hoti patentati ci pentru ca asta astepti tu de la ei sa faca. Comunicarea se face in proportie de peste 80% la nivelul subconstientului astfel ca nu transmiti aceste lucruri “in clar”. Adica nu le spui toata ziua angajatilor “sa furati, ca va sparg!” dar din ce le spui si cum le spui, mai ales, ei inteleg asta si iti vor face pe plac, in cele din urma. Oamenii au tendinta naturala de a se conforma asteptarilor celorlalti. In schimb, daca te astepti sa fie harnici, cinstiti, buni profesionisti, vor face tot ce le sta in putere sa nu te dezamageasca. Evident ca sunt si exceptii! La fel se intampla si cu nevasta, iubita/iubitul, etc. De aceea nu este sanatoasa gelozia. “Ai grija ce iti doresti ca aia o sa ai”. Sau in varianta negativista: “De ceea ce ti-e frica, nu scapi!”

Cum ii detectezi? Sunt suspiciosi tot timpul, mai ales cand vine vorba de bani. Nu tin banii decat in buzunar sau portofel si nimeni nu are acces la ei. Bugetul este la “strict secret” si nimeni nu stie cat se cheltuie si pe ce.

Lipsa de incredere

Acest simptom seama cu cel de dinainte, cu diferenta ca sunt oameni care, in mod organic, nu au incredere in alti oameni. Traume emotionale petrecute candva in copilarie sau adolescenta le-au sadit adanc in suflet credinta, ca oamenii nu sunt de incredere. Si atunci ceri rapoarte peste rapoarte, totul se cumpara numai cu semnatura ta si sub atenta ta supraveghere. Aici se potriveste foarte bine sceneta din Titanic Vals cu palaria lui Spirache si mama soacra.

De cele mai multe ori intra in procesul descris la bulletul de mai sus si ajung sa fie furati si sa-si confirme si mai tare ca “oamenii nu sunt de incredere” si tot asa raman sa isi mestece la nesfarsit nemultumirea, invartindu-se mereu in jurul cozii. 

Ii recunosti pentru ca atunci cand vorbesc cu tine pare ca te cearta tot timpul…vorbesc de parca latra.

Pasiunea pentru micro-management

Sunt oameni pur si simplu pasionati de a face ei singuri lucrurile, de la aranjatul mobilei la cumparat detergentul de vase si hartia igienica. Astia cred ca mai bine decat ei nu stie nimeni sa fac lucrurile acelea. Sunt sacaitori, stau si se uita mereu peste umarul tau sa te vada ce faci, cum faci. Totul le pute si sunt mereu nemultumiti.

Frica care le genereaza dorinta de a fi mereu in control, in orice imprejurare a vietii.

Aici vorbim mai mult de o patologie, adica ce vreau sa spun este ca acestor oameni le este o frica endemica ca ei nu sunt stapani pe ceea ce conduc sau poseda. Aici ii regasiti pe cei care isi conduc mereu singuri masina si cand stau in spate sau pe scaunul din dreapta transpira copios, pun frana, se tin de manarul de sus, etc. In avion sa mergi cu ei este si mai “dragut”.

Transpira si au atac de panica, singurul mod de a-I tine sub control in avion este sa-I imbibi bine cu vodca sau ce fel de alcool le place lor.

De asemenea o mare parte din cei carora li se face rau de masina sufera de acceasi problema, dar nu o constientizeaza.

Acest model comportamental duce la stoparea cresterii companiei sau organizatiei, la imposibilitatea de a duce proiecte noi mai departe, fara a aduce prejudicii substantiale sanatatii tale si ale celor din jurul tau. Si cand creste compania, creste “stramb” pentru ca subalternii sunt deja contaminati de boala sefului. Lipsa de incredere sau frica o vei suplini o vreme cu mai multa munca, dedicare si vei munci 10 ore, 12 ore, 14 ore, 16 ore pe zi, pina cand…Dumnezeu iti va spune ca nu se mai poate. Interesant este ca nimeni nu-l crede pe Ionescu cand i-o spune. Nu-l crede decat pe Dumnezeu. Numai ca atunci cand “vorbeste” Dumnezeu este cam tarziu pentru unii.

Frica o poti tine sub control in diverse moduri, dar inainte de orice prin a stii cine esti tu si prin a invata sa ai incredere in tine si in oameni. Da, asa este, unii te vor dezamagi, te vor insela, dar a te blinda si mai bine impotriva sarlatanilor, excrocilor si teparilor nu este calea spre atingerea pacii tale interioare. Fara de care nu poti sa-ti stapanesti frica. Iar frica te va omori intr-o zi. Pe toti ne omoara intr-o zi. De aceea imbatranim, de aceea pierdem vitalitate si energie.

Calea este una profunda, ce trece prin cunoasterea de sine, prin cunoasterea puterii pe care o ai, prin intelegerea mecanismelor holistice a ceea ce reprezinta “sistemul OM” si relatia lui cu universul, cu natura.