[email protected] 0770 414 202

Concentreaza-te asupra rezultatelor


Cum ar trebui sa fie profilul mental al unui manager?  Este managerul un bun strateg cu viziune de ansamblu, un analist minutios sau o baza de date cu informatiile mereu la zi?

Jo Owen vorbeste, in volumul sau Cum sa fii un bun manager, despre inteligenta manageriala.

Ea este, pe scurt, o rezultanta a inteligentei “clasice” (IQ), combinata cu cea emotionala (EQ) si cu cea politica (PQ - pentru ca statutul si activitatea manageriala presupun negocieri, diplomatie, relatii de putere). De altfel, accentul pe care il pune Owen inca de la inceput in analiza lui despre inteligenta unui manager este acela ca ea nu este totuna cu cea academica. Ea este una vie, dinamica, practica, aplicata, in alerta.

Unul din cele zece principii care ne ajuta sa intelegem mai bine cum functioneaza mintea manageriala este, spune Owen, “Incepe cu sfarsitul: concentreaza-te asupra rezultatelor”.

Aceasta este conditia de eficienta. Ea asuma deja rezultatul, il circumscrie, il previzioneaza.

Contrar truismului care spune “incepe cu inceputul”, aceasta este o atitudine relevanta si utila pentru ca:
  • Clarifica si se focuseaza asupra punctelor cu adevarat importante;
  • Determina oamenii sa se concentreze pe partea actionala, nu pe analize inutile;
  • Deschide cai pozitive catre evolutie, catre progres, nu lasa loc de proiectii legate de trecut;
  • Simplifica prioritatile prin postularea clara, evidenta, a obiectivului final;
  • Ajuta la identificarea din timp a posibilelor obstacole si, chiar, la prevenirea lor.
Cum se invata “obiceiul” de a incepe cu sfarsitul?

Printr-un demers introspectiv, de coaching, prin exercitiul dialogului cu sine.

Owen recomanda patru intrebari cu folos pentru a dobandi aceasta practica:

Ce rezultate vreau sa obtin in urma acestei situatii? Ce rezultate asteapta ceilalti in urma acestei situatii? Care este numarul minim de pasi necesari pentru a obtine acest rezultat? Care sunt consecintele acestor actiuni?

Intr-adevar, daca incepem cu sfarsitul ne este mail impede inspre ce ne indreptam. Este si mai economicos, pentru ca ne ajustam resursele si eforturile in mod selectiv, directionat.

Poate fi, cu alte cuvinte, o practica buna si dincolo de sfera manageriala.

Iata, in loc de concluzie, si un exemplu - dat de Owen - al aplicarii primei intrebari din randurile de mai sus:

Analista facuse o treaba buna. Adunase un munte de date. Rezultatul a fost ca schita era foarte greoaie. Fiecare informatie era atat de utila incat nu iti puteai da seama ce sa elimini. Asa ca managerul sau i-a cerut sa se concentreze asupra a ceea ce dorea sa obtina din acea prezentare. Rezultatul urmarit era simplu: obtinerea unui nou proiect. Dintr-odata a devenit foarte usor sa se concentreze asupra unei linii a prezentarii care sa-l poata convinge pe cel care ia decizii in privinta proiectului. Discutia nu s-a mai bazat pe “ce mai putem scoate din prezentare”, ci pe urmatoarea problema: “care este minimul de informatii pe care sa il utilizam pentru a ne putea sustine prezentarea?” Aproximativ 90% din material s-a transformat intr-o anexa care nu a fost niciodata citita.Analista a invatat ca prezentarile si rapoartele nu sunt complete atunci cand nu iti mai ramane nimic de zis: sunt complete abia in momentul  in care este imposibil sa scrii sau sa spui mai putin decat este deja. Caracterul succint este mult mai greu de obtinut decat unul exhaustiv. Prezentarile si rapoartele sunt ca diamantele: aduc beneficii de pe urma unei slefuiri adecvate.

(Jon Owen, Cum sa fii un bun manager, ed. Polirom 2008)

Autor

Irina-Gabriela Buda

Deşi am la bază studii de filosofie, în ultimii doi ani m-am concentrat mai degrabă pe cele de training, în cadrul unui master al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele educaţiei (Universitatea Bucureşti). Tocmai de aceea mă bucur să pot îmbina plăcerea de a scrie cu interesul pentru un domeniu care a devenit actual pentru mine de ceva vreme încoace.
Scroll to Top
// //