Mergi la conţinutul principal

Economia budistă și spațiul carpato-danubiano-pontic

Modelul economic budist- doar un vis pentru Romania!

"Economiile occidentale și cea americană în special cred că mai mult este mai bine. Economia budistă considera că mai puțin înseamnă mai mult."

La un exercițiu militar americano-român în Marea Neagră  sarcina hrănirii militarilor implicați a revenit părții române. Americanii au dat disciplinat hârtia cu cele 3 variante de meniu ce aveau câte 3 feluri de mâncare de fiecare pentru toate mesele celor 1000 de soldați ai lor.Ofițerul nostru, care se ocupa de proiect, bucuros că o să  afle de la cei mult mai experimentați varianta magică de calcul a numărului de porții din fiecare fel care să acopere statistic nevoile celor 1000 de clienți care-și pot alege din 3 variante, îl întreabă pe omologul american cum calculează ei necesarul de porții pentru fiecare tip de mâncare.Americanul se uită la al nostru ca la un marțian și zice ”simplu, faci câte 1000 de meniuri de fiecare fel”. ”Și ce se alege de cele 2000 de meniuri în plus” întreabă românul? ”Nici o grijă, se aruncă… dar se plătesc” concluzionează liniștit licuriciul.Economiile occidentale și cea americană în special cred că mărimea contează, că mai mult este mai bine, iar povestea pe care tocmai v-am spus-o este un exemplu elocvent de consumism aiuritor.Economia budistă, pe de altă parte, consideră că ce e mic este frumos și că mai puțin înseamnă mai mult. Adică nu e necesar să produci peste cât este suficient și că scopul nu este să inventezi nevoi și să încurajezi supraconsumul ci să reușești să satisfaci necesitățile de bază ale tuturor membrilor societății precum mâncare, adăpost sau îngrijire medicală.

"În occident accentul este pus pe individ și satisfacerea interesului lui. În economia vestică munca este un rău necesar. Angajatorul își vede subordonații ca fiind un cost major. "

În occident accentul este pus pe individ și satisfacerea interesului lui. În filozofia economică budistă important este să dăruiești, să fii generos pentru că oamenii te tratează așa cum îi tratezi și astfel o să primești înapoi mai mult decât ai oferit. În plus, oricâte reguli ai avea, în lupta pentru satisfacerea interesului propriu omul va depăși liniștit granițele eticii și moralității.În economia vestică munca este un rău necesar. Angajatorul își vede subordonații ca fiind un cost major, în unele industrii principalul cost. Asta conduce la eforturi susținute de a reduce pe cât posibil sau chiar a elimina această povară. Angajatul în schimb se uită la muncă ca la o întrerupere a stării lui de bine, relaxare și confort ceea ce îl face să se străduiască să ofere minimum posibil pentru a-și primi salariul.Prin urmare idealul patronului – maximizarea rezultatelor dacă se poate fără nici un angajat  este de-a dreptul în conflict cu idealul celui care muncește – maximum de salariu dacă se poate fără să muncească deloc. Iar consecințele acestui conflict ireconciliabil se văd cu ochiul liber în organizațiile mai măricele (peste 50 de angajați) în care deja merge să arunci pisica moartă în grădina colegului neatent, naiv sau mai puțin agil.Din punctul budismului de vedere  rolul muncii este să-i dea omului ocazia să-și valorifice și dezvolte abilitățile, să-și depășească egocentrismul pentru că lucrează împreună cu alții la atingerea unui scop comun și să producă bunurile și serviciile necesare existenței comunității.

"In vest, în organizațiile mai măricele (peste 50 de angajați) deja merge să arunci pisica moartă în grădina colegului neatent, naiv sau mai puțin agil. In occident nici un șef nu va crea condiții de muncă care să încurajeze ineficacitatea, plictiseala sau enervarea echipei lui pentru că asta ar însemna o blasfemie."

O consecință imediată este că nici un șef nu va crea condiții de muncă care să încurajeze ineficacitatea, plictiseala sau enervarea echipei lui pentru că asta ar însemna o blasfemie și anume că pune obținerea rezultatelor sau interesul personal înaintea grijii pentru om.Altă consecință este că muncitorul nu-și dorește niciodată  să înlocuiască munca cu distracția pentru că înțelege că ele sunt părți complementare ale vieții și se ocupă de ce este mai important pentru el și pentru societate întâi, adică începe cu treaba, astfel încât să se poată bucura cât mai mult, după ce a terminat, de momentele de meritată relaxare.Analizând rapid aceste 3 concepte importante ale celor 2 curente de gândire economică, înțelegând clar că nu sunt evidențiate nici pe departe toate diferențele și nici nu am luat în calcul discrepanțele cele mai importante, ci primele care mi-au venit în minte aș zice că:

  • Nu mă omor de dragul consumismului exagerat dar nu pot să nu constat că pe meleagurile mioritice invențiile de gen Black Friday sau Haloween au prins ca focul și ești privit ca fiind ciudat, tâmpit sau expirat dacă nu le sărbătorești.
  • E important să dăruiești și filozofic cei mai mulți români ar spune că ”își dau și cămașa de pe ei” și sunt ”buni ca pâinea caldă” pentru că așa ne învață înțelepciunea populară. Practic, în special în context organizațional, interesul personal face legea și cine vede altfel regula (există desigur excepții minore) are nevoie să-și dea basmaua jos de pe ochi.
  • Munca și relaxarea ar trebui văzute ca fiind corelate și secvențiale, fiecare aducându-și aportul la mulțumirea omului. Puțini conaționali muncesc ca să fie mai buni sau ca să contribuie semnificativ la atingerea țelului comun al echipei din care fac parte. Pentru că nu-i interesează aspectul și nici șefii lor nu sunt niște exemple de urmat - comunică greoi, sunt egoiști, nu știu cum funcționează organizația și pornesc de la premisa că angajații sunt greșiți prin definiție, ca și cum ei s-ar fi născut undeva mai sus pe scara ierarhică.

"Modelul economic budist câștigă cu 3-0 la teorie și pierde cu același scor la practică... El nu va putea fi aplicat prea curând în România sau într-o altă economie occidentală"

Prin urmare modelul economic budist câștigă cu 3-0 la teorie și pierde cu același scor la practică. El nu va putea fi aplicat prea curând în România sau într-o altă economie occidentală pentru că valorile, credințele și principiile cu care s-au născut, au crescut și s-au dezvoltat oamenii sunt incompatibile cu viziunea budistă asupra timpului, sinelui, importanței resurselor și rezultatelor.

Categorie

Călin Cavaleru este un consultant care livrează soluții practice, simple și durabile organizațiilor cu care lucrează prin... vezi profilul complet

Adaugă comentariu nou

Text simplu

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
  • Adresele Web și E-mail sunt transformate automat în legături.