Exercițiu de imaginație: munca în viitor

Evenimentele recente ne-au provocat să ne gândim cum va arăta forța de muncă a viitorului. Activitatea noastră este mai flexibilă, experimentăm conceptul de work from home, cu provocările aferente, învățăm să utilizăm noi instrumente. Acesta este cazul celor fericiți, care nu au avut activitatea sistată în această perioadă a pandemiei de COVID-19. O mulțime de domenii au fost afectate și încă nu se pot măsură dimensiunile efectelor produse. Cert este că bate un vânt de schimbare și pandemia nu a făcut decât să accelereze etapele.

De-a lungul timpului, munca s-a transformat după necesitățile omului. Activități precum vânătoarea și mai apoi agricultura și crescutul animalelor se pierd în negura timpului. Apoi omul a descoperit că poate făuri cu mâna lui unelte și arme. Au apărut olăritul, țesutul, comerțul.

Filozofii greci făceau încă din antichitate distincție între munca agricolă și activitatea intelectuală și politică. De la breslele din evul mediu la Revoluția industrială, munca are valențe diverse.

Acum suntem deja într-o nouă etapă, o etapă sub semnul digitalizării și amenințarea roboților și a inteligenței artificiale. Munca se transformă mai rapid ca niciodată. Ce-a fost un maraton de-a lungul secolelor, devine acum un sprint. Sentimentele față de această transformare se întind de la entuziasm la panică.

Perspectiva viitorului trebuie să aibă la bază analiza trendurilor și a evenimentelor. Iată câteva principii propuse de Cognizant încă din 2017:

Munca s-a schimbat întotdeauna.

Ia-ți un minut și identifică 3 meserii care au dispărut. Cum ar fi să mai vezi pe străzi un lampagiu. Parcă e mai simplu să trimiți un sms, dar oare telegrafiștii ar fi de aceeași părere?! Și doar cu o generație în urmă în toate instituțiile lucrau dactilografe, care redactau toate documentele oficiale.

O mare parte din munca actuală nu este deloc plăcută.

Milioane de oameni au meserii plictisitoare, murdare sau chiar periculoase. În loc să încercăm să ținem oamenii pe aceste poziții, am putea să îi pregătim pentru meserii mai plăcute, mai fructuoase și mai satisfăcătoare. În loc să fim nostalgici, am putea să ne gândim la viitor.

Mașinăriile au nevoie de oameni.

În primul rând oamenii sunt cei care le creează, livrează, repară. Mașinile sunt instrumente, iar oamenii sunt cei care le operează. Altfel discutăm despre  science fiction.

Nu subestima imaginația și inventivitatea umană.

Curiozitatea este poate cea mai importantă calitate umană. Omul s-a hrănit din curiozitate și a căutat să descopere cum și de ce, în toate domeniile, pentru a face lucrurile mai bine. Este firesc că și în această epocă a mașinilor, omul se gândește la ce urmează.

Tehnologia va îmbunătăți toate aspectele societății.

Multe aspecte ale vieții pot fi îmbunătățite. În multe domenii tehnologia încă nu și-a spus cuvântul. Este abia începutul integrării tehnologiei în viața noastră (și nu, nu ne referim doar la România!). Mai mult sau mai puțin recent, s-a schimbat felul în care interacționăm, cum ne facem cumpărăturile, cum ne facem check-in la hotel și nu numai. Iar tehnologia va influența și serviciile și experiențele pe care le avem și impactul se răsfrânge asupa modului în care ne ocupăm timpul.

Tehnologia rezolvă și creează probleme.

Secretul tehnologiei, mai puțin cunoscut publicului larg, este că fiecare soluție generează și o nouă problemă. Mașinile inteligente vor rezolva multe probleme în societate, dar odată cu asta vor genera noi probleme la care oamenii trebuie să lucreze. Este un ciclu continuu.

În viitor munca nu dispare, ci se transformă. Mai multe joburi vor dispărea. Mulți oameni ai muncii se vor strădui să se adapteze noilor tipare. Transformările forțate au fost și vor fi mereu dificile. Într-o serie de articole despre munca în viitor vom explora câteva posibile job-uri, pe care poate le va executa generația viitoare sau chiar noi, peste 10 sau 20 de ani.

Tu ești pregătit?