Invatarea nu va mai fi niciodata la fel (2)

In prima parte a acestui articol, vorbeam de schimbare. Si de iminenta ei intr-una dintre activitatile fundamentale si vitale pentru evolutia noastra, a oamenilor. Invatarea. Iar daca data trecuta am urmat calea tehnologiei, vazand modul in care invatarea va arata intr-un viitor deloc indepartat, de data aceasta, urmam calea umana pentru a intregi viitorul invatarii. Iar aici predictiile (unele extrem de discutabile, socante si datatoare de fiori, si nu doar pentru "clasici") sunt:

1. Invatarea va fi in mod radical personalizata
In prezent, modelul educational este un rezultat al trecutului industrial, in care rolul scolii era acela de a pregati viitori muncitori bine pregatiti cu abilitati manufacturiere, in timp ce erau disimulate diferentele de preferinte si aptitudini de invatare ale studentilor. Cu toate acestea, in ultimii ani, automatizarea si externalizarea au eliminat cele mai multe dintre muncile repetitive ce pot fi efectuate de catre masini. Iar aceasta a condus fie la locuri de munca in servicii prost platite, fie la joburi de un nivel creativ inalt si foarte valorizate, ce folosesc in mod unic capacitatile umane.
Creativitatea reprezinta o trasatura personala uriasa. Pentru a recalibra invatarea in asa fel incat aceasta sa cultive creativitatea, aceasta va trebui sa devina mai mult un proces personal. In acest sens, tehnologia poate face diferenta, ea putand adapta lectiile la nevoile si abilitatile specifice ale fiecarui student in parte. Un concept cheie in aceasta privinta il reprezinta notiunea de "invatare recursiva", care descrie un proces de trecere prin materialele de invatare de mai multe ori, ajustand de fiecare data invatarea in asa fel incat sa se consolideze ceea ce a fost deja invatat si sa se acopere lipsurile de intelegere si invatare. Iar modul in care acest proces se va desfasura va fi diferit pentru fiecare individ implicat in actul invatarii.

2. Notele si scolile de renume nu vor mai conta la angajare
Acest lucru deja se intampla. Concentrarea pe aspectele importante pentru o angajare s-a mutat de la generalizarea larga asupra potentialului candidatului bazat pe un singur numar ca referinta si se indreapta catre certificari sau alte indicatii privitoare la competenta candidatului in anumite subiecte. Incepand cu 2008, in Marea Britanie, EY Corp. a inlocuit calificarile academice ca cerinta de baza in recrutare si a ales un sistem de intrebari deschise pentru a putea identifica, pentru fiecare individ in parte, "agilitatea de invatare"- abilitatea de a invata in mod continuu lucruri noi, de a dobandi noi capabilitati, de a se adapta la schimbare si a identifica oportunitati si valori ce nu se afla la vedere. Asa, au putut apoi sa identifice rolurile disponibile cele mai potrivite fiecaruia. EY a declarat ca un studiu de 18 luni asupra acestei noi metode a confirmat eficienta acestei abordari pe care au caracterizat-o drept "un indicator robust si de incredere asupra potentialului candidatului de a reusi in rolul acordat".

3. Suplimentele vor imbunatati performanta mentala
Traim cu credinta indelungata si bine impamantenita conform careia, peentru toate efoturile si realizarile noastre in invatare, folosim doar o portiune a capacitatii noastre cerebrale. Insa exista o evidenta care creste de la o zi la alta care ne arata ca putem activa capacitatile noastre mentale latente. Mai precis, medicamentele potrivite ne pot transforma in superoameni. Lasand deoparte literatura sau filmografia care vorbeste de asta, adevarul este ca, in viata reala, foarte multi dintre noi incearca sa gaseasca amestecul potrivit, daca nu ideal, de suplimente si vitamine care sa ne ajute sa ne mentinem creierul in forma. Din pacate, exista, din cauza presiunii competitivitatii, si aici supralicitari nefaste. Intre timp, s-a aratat cum profesionisti din domeniul tech folosesc microdoze de halucinogeni pentru a imbunatati performanta. Lucru si ilegal, si periculos si asupra carua stiinta nu si-a exprimat inca un punct de vedere solid.
Suplimentele care ne ajuta sa ne imbunatatim functiile creierului sunt cunoscute sub numele de "nootropics”, insa numeroase semne de intrebare raman inca in ceea ce le priveste, printre care, cea mai importanta este: exista vreo cale sa aducem imbunatatiri fundamentale creierului nostru?

5. Genele editate ne vor oferi creiere "mai bune"
Pana de curand, ingineria genetica a fost asemenea unui instrument bont, fara tais, manipuland aspecte largi privitoare la ADN. Insertia de gene "dezirabile" poate aduce cu sine si trasaturi nedorite. Acest lucru pare ca s-a schimbat odata cu procedurile mult mai precise de editare de gene, in special una numita CRISPR. Prin editarea unei singure gene, fara sa aduci gene nedorite in amestecul creat, pot fi alese exact trasaturi benefice. In mod ironic, acest lucru ne ajuta sa ramanem competitivi inteligentei artificiale (AI), care, altfel, ne-ar inlocui din topul ierarhiei inteligentei. In prezent, acest instrument, in principal, asista cercetatorii pentru a gasi noi tratamente pentru cancer si alte boli. Cu toate avansurile considerabile, va mai dura inca vreo 20 de ani pana cand aceasta procedura sa devina una regulata si larg raspandita. Iar atunci, conform "parintilor' ei, orice om de stiinta cu abilitati si cunostinte de biologie moleculara va fi capabil sa o foloseasca. Un lucru este cert. Pe masura ce invatam mai multe despre legaturile dintre capacitatile noastre mentale si genetica, vom fi si mai capabili sa editam in mod selectiv acele gene critice pentru a putea stopa deficientele mostenite si chiar sa imbunatatim tezaurul natural al creierului nostru.

6. Nu va mai trebui sa invatam: vom incarca si descarca cunoastere
Incarcarea creierului intr-o masina va permite umanitatii sa beneficieze de cunoasterea tuturor acelora care au facut lucruri exceptionale. Imaginati-va cum ar fi fost daca Einstein si-ar fi incarcat toata cunoasterea, iar noi am fi putut-o descarca. Insa aceasta posibilitate nu este doar o functie ce tine de cablaje. Ea cere intelegerea variatiilor in activitatea cerebrala si modelele de semnal ce constituie memoriile noastre, emotiile, personalitatile si chiar constiinta. Este suma tuturor acestora si a oricaror altor caracteristici adicacente care ne definesc. Nu incarcam doar ce stim. Incarcam ceea ce suntem. Iar aceasta are implicatii evidente uriase pentru invatare. De fapt, inlocuieste clasele traditionale sau invatarea bazata pe efort cu o simpla descarcare. Bineinteles, daca ne limitam cunoasterea la o descarcare a ceea ce este deja cunoscut, atunci, la un anumit moment, incarcarile nu vor mai fi necesare, toata cunoasterea considerata necesara fiind deja capturata. 
Dar oamenii invata prin mai multe decat prin pregatire. Invatam prin experienta si aici este locul in care transferul de cunoastere ar putea fi extrem de eficient. Noua descoperire a unei persoane ar putea fi impartita cu toti ceilalti, fara sa mai fie nevoie de pregatirea de pana acum.
Insa punctul culminant al tuturor acestor eforturi va schimba complet natura invatarii. Cu o descarcare a cunoasterii existente, vom fi liberi sa ne folosim capacitatea intelectuala pentru a construi pe aceasta baza cu noi cunostinte pentru o evtuala sau imediata descarcare pentru oricine altcineva ar putea beneficia. Iar clasele se vor inchide definitiv...

Schimbarea este iminenta! Nu o putem stopa, insa putem alege si decide asupra formei sau formelor in care ea vine. De aceea, si in acest caz, oricat ar putea parea ea de...avantajoasa, intrebarile sunt: aceasta este forma in ne-o dorim? Si este acesta viitorul pe care ni-l inchipuim pentru invatarea umana?

sursa: Singularity University