Madi Radulescu: Cum calibrăm efortul de dezvoltare organizațională în 2021?

Aș vrea să exprim viziunea MMM Consulting asupra direcțiilor strategice de dezvoltare a oamenilor în acest an de consolidare, post pandemie. Pentru mine personal și pentru noi ca echipă martoră a proceselor de adaptare și de transformare personală a liderilor pe care i-am însoțit în 2020, la toate nivelurile organizaționale, anul 2021 este un an de consolidare.

Dacă este să parcurgem curba schimbării după șocul initial și reactivitatea pe care am manifestat-o cu toții, oamenii și organizațiile s-au înscris deja pe panta ascendentă a adaptării și a învățării. 2021 este un an al alegerilor pe care le vor face liderii pentru organizațiile lor, pe un termen mai lung… și, tot ce este legat de viitor este despre învățare și adaptare la schimbare.

Consolidarea echipelor – coaching de echipă și înțelegerea dinamicilor interpersonale

Anul 2020 și lucrul de la distanță ne-au dovedit, în cele mai multe cazuri, o capacitate extraordinară de mobilizare a echipelor. La finalul lui 2020 și la începutul lui 2021 avem șansa să fim martorii multor sesiuni de echipă în care, li se mulțumește oamenilor pentru acest efort intens pe care l-au făcut și a rezultatelor pe care le-au generat, în aceste condiții complet surprinzătoare.

O privire mai atentă, la fiecare echipă în parte, ne atrage atenția asupra unui aspect care nu va putea fi neglijat: în condiții de oboseală accentuată orice echipă funcțională devine disfuncțională. Pentru că da, fenomenul de oboseală este prezent și începe să se manifeste atât prin scăderea energiei și a motivației de a rămâne conectat cu colegii cât și prin posibilitatea de a respinge din ce în ce mai mult diferite inițiative, un workload suplimentar în combinație cu provocări personale, în condițiile lucrului de acasă.

Lipsa de conectare și lucrul la distanță au creat noi obiceiuri de comunicare și relaționare. Oamenii glumesc mai puțin, pentru că totul este virtual au tendința de a se exprima mai puțin, încrederea este mai greu să se dezvolte în spatele ecranului dacă nu exista deja în echipe și, deși putem constata mai puține conflicte vizibile, stările de dezacord sau chiar conflictuale nu au dispărut.

O altă provocare legată de funcționalitatea echipelor este fluctuația inerentă: în 2020 au fost oameni care și-au părăsit echipele și au fost angajări care s-au făcut în condițiile în care a lipsit complet întâlnirea față în față, din momentul angajării și până în prezent. Este vorba atât de membrii în echipă cât și de liderii acestora. Lucrăm cu lideri care nu și-au întâlnit încă întreaga echipă, la un loc, în persoană, în ultimele nouă luni. În mod evident, le este mult mai greu să își dea seama de dinamica relațiilor interpersonale, de modalitatea și capacitatea de colaborare și coordonare, de diferite asperități existente în echipă care, netratate, pot dăuna climatului de lucru și eficacității. Le este mult mai greu să conducă eficient.

2020 ne-a arătat în multe rânduri că întâlnirile facilitate de echipă, cu ajutorul unui coach, scot la iveală diferite disfuncționalități și ameliorează climatul și dinamica. Pentru că, aceste întâlniri nu au doar scopul de a crea legături interpersonale, au și scopul de a explica anumite schimbări, dinamici și comportamente. Acestea dau ocazia fiecărui membru din echipă să exprime nevoi și așteptări și să clarifice felul în care poate contribui la scopul de ansamblu. Încurajăm organizațiile să ia în considerare din ce în ce mai mult astfel de procese de dezvoltare a echipelor, printr-o serie de întâlniri scurte facilitate de un coach, cu o abordare holistică și sistemică, în așa fel încât să crească gradul de coeziune și să se mențină un nivel de încredere cât mai bun, atât în ceilalți colegi cât și în lider și în organizație.

Focus pe leadership empatic

După ce am descoperit importanța conectării în plan personal, întrebarea este: cum facem să păstrăm empatia și considerația personală în actul de conducere? Am lucrat cu sute de manageri în 2020 și, absolut toți, indiferent de arie, domeniu de activitate sau poziție în organizație au adus în discuție disconfortul creat de lipsa de conectare și de imposibilitatea de a avea o privire adecvată asupra felului în care, echipele lor își organizează activitatea și au nevoie de sprijin pentru atingerea obiectivelor. Desigur, putem spune că unii suferă de mania controlului sau au un stil de management în care delegarea și autonomia nu sunt extrem de dezvoltate. Însă, chiar și cei cu un stil de lidership participativ au resimțit acest disconfort și, asta pentru că trecerea la lucrul de acasă a fost bruscă și fără posibilitate de soluție alternativă.

În 2020 liderii au descoperit nevoia de auto-reflecție la cote mult mai mari decât o aveau un obicei. Empatia se dezvoltă reflectând la propriile nevoi și la propriul mod de adaptare la context și raportare la diferite situații. Practica reflectivă a fost unul dintre cele mai apreciate lucruri în workshopurile noastre și, de foarte multe ori, sesiunile de instruire au căpătat caracter de coaching de grup, în mod natural.

Nevoia de leadership empatic ne va aduce iarăși în agendă noțiuni aparent simple și trecute de mult în revista, în orice fel de pregătire a unui lider: oferirea de feedback, dialogul despre performanță, stabilirea de obiective de învățare și dezvoltare, on boardding rapid și câștigarea încrederii, înțelegerea dinamicii din echipa și abordarea echipei ca pe un sistem, elemente legate de productivitate. Teme precum adaptarea la schimbare și managementul transformării organizaționale vor apărea pe agenda de dezvoltare în toate organizațiile care doresc să-și consolideze poziția, să inoveze, să reușească în a transmite oamenilor că sunt cu adevărat preocupate de bunăstarea lor fizică mentală și emoțională.

Citește întreg articolul aici