Mihai Curelea: Învăţarea experienţială este percepută ca „o manea a trainingului”!

Mihai Curelea nu mai are nevoie, cu siguranţă, de nicio prezentare. De la ultimul nostru interviu şi până acum, a rămas acelaşi om dedicat proiectelor sale şi, mai ales, oamenilor cu care lucrează.

Doar că, acum, este şi mai ocupat. Şi mai mândru, aşa cum el singur recunoaşte. Nu însă în sensul egotic. Este mândru de echipa pe care a format-o şi a cărei creştere o consideră cel mai important proiect de pe parcursul acestui an.

Un amestec de profesionalism, de experienţă, de umor, multă modestie şi şi mai multă muncă cu Mihai Curelea:
 

Atunci când managerii înțeleg că intervenția de training este doar o parte din procesul de învățare și iși asumă în continuare rolul de coach pentru oamenii din echipă, rezultatele măsurabile nu întârzie să apară.''

 

Learning Network: Cu ocazia ultimei noastre discuţii, de la sfârşitul anului trecut, vorbeam de dezvoltarea şi proiectele pe care Şcoala de Coaching le va aduce pe piaţă. Ne puteţi împărtăşi ce s-a întâmplat între timp?

Mihai Curelea: Am început primul curs pilot de Train The Coach cu certificare ANC ( Specialist în activitatea de coaching, cod COR 242412), care va dura 6 luni și care ne va ajuta să ne testam ideile inițiale, structura, activitățile și metodologia pe care le folosim în acest program. În paralel, ne-am consolidat portofoliul de cursuri de coaching managerial cu module care vizează construirea încrederii, a sentimentului de responsabilitate și a unei unei culturi axate pe dezvoltarea performanței.  

Am investit timp și energie în această direcție, pentru că, de cele mai multe ori, managerii își trimit angajații la curs, după care nu știu cum să gestioneze procesul  mai departe.  

În cele mai multe dintre cazuri, ei așteaptă ca o minune să se întâmple și  acești angajați  veniți de la curs să performeze dintr-o dată la cele mai înalte standarde. Atunci când managerii înțeleg că intervenția de training este doar o parte din procesul de învățare și iși asumă în continuare rolul de coach pentru oamenii din echipă, rezultatele măsurabile nu întârzie să apară. Noi ne propunem să-i ajutăm pe manageri nu doar să-și dezvolte tehnica și abilitățile necesare pentru a face coaching cu angajații, dar mai ales să adopte convingerile și valorile necesare construirii unui climat care favorizează  dezvoltarea performanței în cadrul echipei. În felul acesta, ne ușurăm munca noastră de traineri și îi ajutăm  pe manageri să devină lideri mai buni.

Puterea și frumusețea echipei

 

„Am observat de ceva vreme cum se “ comprimă” timpul alocat trainingului în sală....și uite cum ajungem la micro-training :)  (...) trebuie să ne adaptăm și să găsim soluții la această realitate (...) nu cred că e-learning-ul va lua mai mult din classroom training.”

 

L.N.: Ne apropiem de finalul primului semestru al anului. Ne puteţi oferi opinia dumneavoastră în privinţa principalelor tendinţe care s-au manifestat şi continuă să se manifeste în acest an pe piaţa de training şi de coaching din România?

M.C.: Am observat de ceva vreme cum se “ comprimă” timpul alocat trainingului în sală. De la trei zile la două, de la două zile la o zi, și uite cum ajungem la micro-training :) În același timp, vedem că nevoile de training continuă sa crească și nicidecum să scadă, deci trebuie să ne adaptăm și să găsim soluții la această realitate. Migrarea conținutului pe on-line are un impact limitat, nu cred că e-learning-ul va lua mai mult din classroom training decât are acum, cu tot avansul tehnologic prezent și viitor. Experiența noastră ne arată că oamenii apreciază în continuare interacțiunea reală, discuțiile autentice și experiențele “live”, iar cifrele din piață par să confirme acest trend.  Noi credem că programele integrate, desfășurate pe termen lung, în care intervențiile de training sunt corelate cu un coaching consistent, vor avea cel mai mare impact în generarea de rezultate sustenabile.

L.N.: Care este proiectul pe care aţi început să îl derulaţi în acest an şi care se bucură de cel mai mare succes?

M.C.: Cel mai important proiect al nostru este creșterea echipei. De la începutul anului ni s-au alăturat noi colegi care au adus cu ei o doză foarte mare de energie, entuziasm și optimism. Este cea mai bună echipă pe care am avut-o de când am început acest proiect și este cel mai mare motiv de mândrie al meu în acest moment.

L.N.: Ce aţi învăţat implementând şi aplicând acest proiect?

M.C.: Că cele mai frumoase rezultate se obțin în echipă, că trebuie să ai răbdare și încredere dacă vrei să construiești ceva care să dureze în timp  și că la finalul zilei cel mai important indicator cu care poți să-ți măsori sănătatea afacerii este sentimentul de împlinire pe care îl ai tu și cei cu care lucrezi.

 

„ ...oportunitatea noastră de “a da ceva înapoi“ comunității de traineri din Romania și de a contribui la dezvoltarea pieței de training de la noi  (...) lipsește...înțelegerea și abordarea holistică a procesului de training (...) Rareori găsim reprezentanții funcției de learning&development în ședințele de board.”

 

L.N.: Train the Trainer este  unul dintre programele pe care Şcoala de Training le pune la dispoziţie. Ce satisfacţii şi ce lecţii v-a oferit acesta până în acest moment din 2017 şi cum se va derula el pe parcursul următoarelor luni?

M.C.: În continuare Train The Trainer rămâne programul meu de suflet. Este oportunitatea noastră de “a da ceva înapoi“ comunității de traineri din Romania și de a contribui la dezvoltarea pieței de training de la noi.  Am  satisfacția de a fi lucrat cu peste 500 de traineri în acest program, din momentul lansării și până în prezent. Mai mult decât atât, am sentimentul că am învățat câte ceva de la fiecare dintre ei  și în același timp bucuria de a-i fi învățat câte ceva la rândul meu. În continuare, principalii “consumatori“ ai acestui program rămân marile corporații care  au înțeles că rolul de formator într-o organizație nu revine exclusiv echipei de traineri interni , ci poate să fie asumat de orice manager care are ca responsabilitate transferul de cunoștințe și abilități  în interiorul organizației. Între timp ne propunem să organizăm și programe “open”, astfel încât să ținem ușile deschise pentru toți cei care vor să exploreze oportunitatea de a deveni traineri interni sau freelanceri. Datele de desfașurare le vom afișa tot timpul pe www. scoaladetraining.ro şi pe site-ul learningnetwork.ro.

L.N.: Urmărind programul Train the Trainer ca reper de analiză, ce credeţi că lipseşte încă sau nu e suficient dezvoltat pe piaţa de training din ţara noastră?

M.C.: Ce am observat cel mai des că lipsește, lucrând atât cu traineri interni, cât și cu freelanceri sau companii de training, este înțelegerea și abordarea holistică a procesului de training:  de la analiza de nevoi până  la urmărirea și măsurarea rezultatelor. Alinierea procesului de training  cu celelalte procese organizaționale și crearea unui lanț de valori între intervenția de training și rezultatele de business rămâne încă  o zonă de dezvoltat  în viitor. De cele mai multe ori, trainerii  interni își găsesc locul doar în sala de training,  ca implementatori, și din când în când în când în dezvoltarea sau adaptarea de conținut. Rareori găsim reprezentanții funcției de learning&development în ședințele de board și asta în contextul în care majoritatea organizațiilor declară că învățarea și dezvoltarea angajaților este o dimensiune strategică. Cred că aici mai avem de lucrat.

 

Nu sunt cursuri unde înveți „despre”, ci sunt cursuri unde înveți „cum să”

L.N.: Şi tot anul trecut, vorbeam de iniţiativele pe care le aveaţi în vedere privitor la învăţarea experienţială. În ce s-au concretizat ele?

M.C.: Catalogul nostru de training numără acum 30 de programe de training grupate în jurul a 4 teme principale: Leadership, Coeziunea Echipei, Dezvoltarea personală, Vânzari și Customer Service. Toate aceste programe au la bază învațarea experiențială. Nu sunt cursuri  unde înveți „despre”, ci sunt cursuri unde înveți „cum să”, iar componenta practică reprezinta peste 70% din timp. Convingerea noastra fermă la Școala de Training este că “cu cât trainerul vorbește mai mult , cu atât participanții învață mai puțin “ .

 

„ ...este percepută ca „o manea a trainingului”. În primul rând pentru că „are prieteni și dușmani” și în al doilea rând pentru că de cele mai multe ori este „făcută după ureche” (...) Cu toate riscurile pe care le implică, aș alege oricând învățarea experiențială  ca primă opțiune într-un design de curs.”

 

L.N.: Din experienţa şi practica dumneavoastre atât de bogate, care sunt percepţia şi raportarea pieţei autohtone la ceea ce învăţarea experienţială presupune?

M.C.: Aș zice, folosind o metaforă, că este percepută ca „o manea a trainingului”.  În primul rând pentru că „are prieteni și dușmani” și în al doilea rând pentru că de cele mai multe ori este „făcută după ureche”. Depinde de experiențele anterioare ale participanților cu învățarea experiențială. În mod natural participanții sunt dispuși și dornici să se implice în orice activitate de training care are sens pentru ei. Atunci cand este bine condusă, iar discuțiile de  debrief  sunt relevante, devine o experiență memorabilă de învățare care mobilizează la acțiune. Sunt situații însă în care experiența poate deveni frustrantă dacă nu este bine facilitată. Ca  trainer, ai nevoie de experiență pentru a o folosi cu succes, pentru că trebuie să renunți la control și să lucrezi cu „ce-ți vine din sală”l.  Acest lucru presupune să fi capabil să te adaptezi “on-the-spot”, să fii atent și receptiv la tot ce se întâmplă în timpul experienței și scoți tot ceea ce este relevant pentru participanți în discuțiile de debrief. Nu este ușor și de aceea nu iese întotdeauna bine.

L.N.: Care este propria dumneavoastră viziune asupra învăţării experienţiale?

M.C.: Eu sunt un adept al teoriei constructivismului în învățare. Adulții învață legând ceea ce știu de ceea ce află, făcând conexiuni noi. Mai mult decât atât, învățarea este un proces activ, iar învățarea experiențială generează acele “A-HA! -uri“ pentru participanți, care sunt mult mai relevante decât orice prezentare atent studiată și bine pregătită.  Cu toate riscurile pe care le implică, aș alege oricând învățarea experiențială  ca primă opțiune într-un design de curs.

 

„Nu cred în inovarea doar de dragul de a reinventa roata”.

 

L.N.: Ce înseamnă în viziunea şi practica dumneavoastre inovaţia în procesele de training şi coaching?

M.C.: Să cauți în permanență metode mai eficiente de a transfera învățarea, fără să deviezi de la principiile învățării adulților. Nu cred în inovarea doar de dragul “de a reinventa roata” și de a te diferenția față de restul jucătorilor din piață, la fel cum nu cred în adoptarea unor tehnologii noi doar pentru că există, sunt disponibile, sau sunt la modă.

L.N.: Cum vedeţi nivelul de inovaţie în programele de training şi de coaching din ţara noastră?

M.C.: Îm vine în minte un vers  din The Boxer/ Simon & Garfunkel : “After changes upon changes, We are more or less the same”.

L.N.: Cum puteţi analiza şi descrie nivelul de învăţare şi dezvoltare al pieţei de training şi coaching?

M.C.: Aș spune că de câțiva ani buni este pe un trend crescător și asta e un indicator bun pentru economie în general.

L.N.: Dacă ar fi să putem prefigura un viitor cât mai pin de acurateţe, viitorul pentru training şi coaching ar fi sau ar aparţine.....

M.C.: Generației Millennials.

L.N.: Provocarea dumeavoastră pentru trainerii şi coach-ii români, prin intermediul Learning Network, este…

M.C.: Să caute să demonstreze rezultate măsurabile în urma fiecărei intervenții de training sau coaching.