Mergi la conţinutul principal

SIMULAREA DE BUSINESS – 100% REALITATE, 0% RISCURI!

Istoria jocurilor de afaceri

Jocul a fost dintotdeauna o preocupare esențială a omenirii. Dar jocul nu reprezintă doar o formă de divertisment, el ne poate sluji totodată drept valoros instrument educațional. Jocul devine cât se poate de serios atunci când dobândește un scop serios. Unul dintre primele astfel de exemple cunoscute în istorie îl regăsim în jocul de război Wei-Hai (sau Wei-Qi, precursor al celebrului Go japonez), care își are sorgintea  în China, în urmă cu aproximativ 5 000 de ani. În epoca modernă, ​​armata prusacă născocește un model formal, "profesionist" de joc de război, faimosul Kriegsspiel. Conceptul avea să se răspândească rapid și în alte țări, astfel încât, la începutul secolului 20, aproape fiecare mare putere militară utiliza într-o anumită măsură jocuri de război, în scopul antrenamentului și planificării strategice.

Intrăm acum pe "câmpul de luptă" al afacerilor și aflăm că primele jocuri de instruire profesională în domeniul industrial datează de la sfârșitul anilor 1920 și au loc în Uniunea Sovietică. Maria Bershstein de la Institutul de Inginerie din Leningrad vine cu ingenioasa idee de a adapta conceptul de joc de război la mediul de afaceri. Și astfel creează primul joc de simulare de afaceri în 1932. Exercițiul reproducea procesul de asamblare de la fabrica de mașini de scris Ligovo și era folosit pentru instruirea managerilor în chestiuni de producție. Între 1932 și 1940, mai mult de 40 de jocuri similare au fost dezvoltate de către Maria si echipa sa de la Leningrad, pentru simularea proceselor de producție si de distribuție din cadrul diferitor companii .

Odată cu apariția computerelor, simulările de afaceri încep să migreze spre mediul digital. În 1955, RAND Corporation inventează un exercițiu de simulare care viza sistemul logistic al Forțelor Aeriene ale SUA. Jocul, numit Monopologs presupunea ca participanții să își asume rolul de manageri de stocuri. În 1956, apare primul joc de afaceri cunoscut la scară largă, Top Management Decision Simulation, creație a Asociației Americane de Management, destinat a fi utilizat în cadrul unor seminarii de management. În anul următor, Greene & Andlinger dezvoltă un Business Management Game pentru firma de consultanță McKinsey & Company și, tot în 1957, Top Management Decision devine primul joc de simulare de afaceri folosit într-un curs universitar (la Universitatea din Washington).

Pe măsură ce jocurile de business proliferează și câștigă popularitate, iau ființă organizații care au ca misiune sprijinirea dezvoltării și utilizării modelelor de simulare de afaceri. Astfel, în 1962, este fondată Asociația Nord-Americană de Simulare și Jocuri (NASAGA). Dedicată inițial jocurilor de război, aceasta se va reorienta treptat spre domeniul economic și de afaceri. Un pic mai târziu, în 1969, ISAGA, Asociația Internațională de Simulare și Jocuri, este înființată în Birmingham, Anglia. De asemenea, ABSEL, Asociația pentru Simulare de Afaceri și Învățare Experiențială, o organizație destinată exclusiv jocurilor de afaceri, vede lumina zilei în 1974 .

Numeroaselor organizații de jocuri li se va alătura și Conferința Europeană a Învățării Bazată pe Joc (ECGBL), creată în anul 2007, în Scoția. Printre cele mai noi organizații de simulare se află Asociația Indiană de Jocuri (INDSAGA) și Asociația Thailandeză pentru Simulare și Jocuri (ThaiSim), ambele formate în 2008.

Datele cronologice de mai sus sunt menite să ofere o idee generală asupra importanței dobândite de simulările de business în lumea modernă a afacerilor. Utilizarea acestui tip de simulare a sporit substanțial în ultimii 40 de ani, iar jocul de business s-a transformat din simplu accesoriu pedagogic într-o formă majoră de training.

De ce Simulare de Afaceri? Află beneficiile!

Scenariul este simplu: Echipe de câte 4-5 participanți sunt chemate fiecare să își asume conducerea unei organizații fictive. Toate aceste companii concurează între ele pe o piață virtuală controlată. Fiecare echipă va avea oportunitatea de a experimenta diverse strategii de afaceri și de a lua decizii într-un cadru care imită perfect lumea reală a businessului. Scopul este, care altul, decât maximizarea profitului și surclasarea concurenței. Iar beneficiile acestui tip de exercițiu sunt cunoscute și recunoscute .

Pentru a supraviețui în noul context economic, organizațiile trebuie să demonstreze flexibilitate, receptivitate și putere de adaptare. Ele trebuie să rămână în alertă și să fie pregătite pentru imprevizibil. Ce modalitate mai bună de a atinge un asemenea nivel de pregătire decât simularea provocărilor reale ale mediului de afaceri! Să te adâncești într-un joc în care poți exersa activități și sarcini, perfecționa abilitățile și obține o înțelegere autentică a acestei lumi fascinante. Cum spune și motto-ul articolului nostru, "implică-mă și voi înțelege". Cu alte cuvinte, voi învăța făcând.

Ajungem astfel la caracteristicile și beneficiile metodei de simulare:

Învățarea prin practică

Studiu dupa studiu a demonstrat că învățarea prin practică are o rată de reținere mult mai mare decât alte metode. Fie că dorim să învățăm să dansăm, să cântăm la un instrument sau să pilotăm un avion, practica este crucială. Într- o simulare de afaceri, cursanții îndeplinesc exact sarcinile cărora vor trebui să le facă față cu brio în realitate, cum ar fi înființarea unei companii, evaluarea oportunităților de pe piață, dezvoltarea unei strategii de afaceri, alocarea de fonduri limitate către produse sau funcții de business, negocierile cu potențiali parteneri etc. În acest climat de afaceri, se vor ivi, firește, și provocări mai puțin așteptate, pe care participantul va trebui să le abordeze într-un mod eficient și în timp util .

Învățarea experiențială îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine nu doar efectele individuale pe care deciziile lor le pot avea asupra companiei, dar și efectele interactive exercitate de mediu, competitori și angajați.

Lipsa riscului

Unde altundeva mai ai șansa de a face greșeli și de a le rezolva cât ai zice... click? Într- un joc de afaceri, poți lua totul de la capăt, de câte ori vrei tu. Simulările digitale le permit utilizatorilor să testeze conținuturi multiple și să repete acele strategii care conduc spre succes. Testarea deciziilor este o caracteristică esențială a simulărilor de afaceri. Într-un climat imprevizibil , multe decizii de management vor urma tiparul încercare-și-eroare, întrucât provocările de astăzi sunt mult mai diverse, subtile și insidioase, iar soluțiile  mai puțin evidente. Ar fi o adevărată binecuvântare pentru manageri să fie capabili să testeze pe viu ideile riscante fără a-și expune clienții sau activele. Un joc de simulare de afaceri oferă un cadru sigur pentru testarea inițiativelor inovatoare și a posibilelor rezultate ale acestora.

Realismul persuasiv

Datorită noilor tehnologii digitale, jocurile de afaceri pot gestiona simultan sute de variabile și crea astfel o atmosferă plină de realism. Unele modele de simulare conțin sarcini extrem de complexe, cu soluții multiple, dintre care niciuna nu este perfectă - de pildă, situația de a a decide dacă este mai profitabil să angajezi personal permanent sau forță de muncă temporară. Afacerile adevărate necesită de multe ori astfel de compromisuri .

Comprimarea timpului

În viața reală, de obicei, ne trebuie ani de zile să ne întâlnim cu toate situațiile care ar putea apărea într-o zonă de business și, mai mult, să devenim experți în domeniul respectiv. De asemenea, vom fi nevoiți să așteptăm ceva vreme până când vom putea vedea rezultatele propriilor decizii și înțelege relațiile specifice între acțiuni și efecte. Simularea de afaceri creează o legătură puternică între procesul decizional și rezultatele critice. Jocul comprimă o paletă largă de scenarii într-un interval scurt de timp, oferindu-le cursanților posibilitatea de a analiza în doar câteva minute efectele pe termen mediu și lung ale deciziilor lor.

Învățare în ritm propriu

Simulările digitale îți permit să te miști cât de încet sau cât de repede socotești de cuviință. În plus, ai posibilitatea de a repeta părți ale experienței și de a le perfecționa – repetiția e mama învățăturii, nu-i așa? Un joc de simulare de afaceri, îți oferă, de asemenea, timp pentru a face greșeli, dar și pentru a învăța din ele. Informația nu îți este niciodată „vârâtă în cap” într-un moment în care s-ar putea să nu fii foarte receptiv (cum se întâmplă în cadrul unui curs tradițional), ci, dimpotrivă, tu accesezi singur exact conținutul de care ai nevoie în clipa respectivă.

Sfatul expertului

În introducerea simulării, trainerii furnizează fundalul teoretic necesar și informații utile pentru definirea strategiilor competitive pe piețele globale. Aspecte teoretice timp sunt livrate pe tot parcursul exercițiului. Coachingul intensiv împreună cu feedbackul în timp real au menirea de a crea o experiență de învățare holistică. Elevii vor avea, de asemenea, șansa de a primi ponturi exclusive de la experți de top ai industriei și de a câștiga astfel noi perspective asupra zonei de afaceri simulate.

Cu beneficii evidente, simulările de business se îndreaptă spre un viitor sigur. Mai mult, având în vedere viteza schimbărilor tehnologice, jocurile de business vor continua să sporească în complexitate și să reflecte din ce în ce mai fidel lumea reală a afacerilor. Și, deloc surprinzător, va crește și gradul de implicare a participanților care vor fi invitați să propună și să dezvolte propria versiune îmbunătățită a jocului de afaceri.

 

Încă nu există conținut.

Adaugă comentariu nou

Text simplu

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
  • Adresele Web și E-mail sunt transformate automat în legături.