Training: 4 bariere în calea învățării

Ori de câte ori furnizăm cursuri și training, este esențial să fim în permanență conștienți de cum învață oamenii și care sunt acele lucruri care îi opresc din învățare. Ca trainer, ai nevoie să eviți aceste bariere sau obstacole. De aceea, ne-am gândit să îți prezentăm în rândurile de mai jos care sunt principalele bariere în învățare. Și nu ne oprim aici. În zilele următoare, vom aborda și strategiile care te pot ajuta să depășești cu bine aceste bariere și să asiguri astfel eficiența și eficacitatea cursurilor tale. Până atunci, te invităm să ne împărtășești prin comentarii care este, din experiența ta de până acum, cea mai mare barieră în învățare pe care ai întâlnit-o și care a fost tactica ta pentru a o surmonta.
Iată în continuare care sunt acei factori principali care reduc învățarea și care sunt cauzele pentru care ei apar:

Saturarea 

Zi de zi, creierul nostru are de-a face cu o cantitate uriașă de informații. Cu toate acestea, orice informație devine inutilă dacă ea nu este corect procesată, arhivată și accesată la nevoie. Iar dacă computerele se descurcă destul de bine la acest capitol, avem nevoie să vedem și să înțelegem exact cum creierul nostru reușește să gestioneze procesarea informațiilor. 
Creierul uman este constituit din miliarde de conexiuni neuronale și funcționează diferit de un computer. În cazul creierului, gestionarea informației se face în principal prin asocieri. Fiecare concept este conectat la altele. Relația dintre diferite concepte formează sistemul de indexare. Așa că, atunci când vrem să ne amintim ceva, creierul nostru sare de la o ascoiere la alta până găsește materialul relevant. 
Atunci când învață ceva nou, creierul face în permanență noi asocieri. Orice nouă informație care este învățată trebuie asociată cu tot ce a fost învățat până atunci. Ori, aici, este punctul critic! A face noi asocieri necesită timp. Cu cât învățarea continuă, cu atât mai mult creierul are nevoie să asocieze conținutul curent cu cel explorat recent și cu cel învățat în trecut. 
Creierul are nevoie să verifice consistența (legând noul conținut) și compatibilitatea (legând conținutul nou de cunoștințele curente și cu credințele). Durata acestui proces este direct proporțională cu cantitatea de conținut explorat. De aceea, cei care învață încep să se simtă saturați după sesiuni lungi de învățare. Ei au nevoie să le ofere creierelor lor timpul necesar pentru a ajunge la zi cu toată procesarea de care e nevoie pentru a crea asocierile și a se asigura că ceea ce s-a învățat este consistent în raport cu ceea ce se știe deja. 
Și, important în acest caz, consistența nu este sinonimă agreabilității. Ea înseamnă nevoia creierului de a ști unde se potrivește informația primită și cum poate face referire la ea de atunci încolo.

Atingerea platoului de învățare

Orice informație care nu este consistentă este puțin probabil să fie înțeleasă și, ca atare, să fie păstrată de către creier. Din acest motiv, atunci când oamenii se simt saturați, abilitatea de a învăța scade semnificativ, iar aceasta poartă numele de atingerea platoului de învățare.

Un creier obosit nu poate învăța

În mod similar celor de mai sus, dacă cei care învață au fost implicați în munca lor în sarcini solicitante și au acumulat oboseală de-a lungul acestui proces, aceștia pot să fie complet nepotriviți pentru a urma un curs de training susținut. Oboseala creierului afectează abilitatea de a învăța. Cei care învață ar putea fi stresați sau preocupați de alte subiecte sau, deși ar încerca să asculte atent, creierul lor ar putea să nu funcționeze suficient de eficient încât să facă asocierile necesare pentru ca învățarea să se și producă. Astfel că training-ul tău este sortit să nu producă efecte sau, așa cum se zice în popor și nu se zice deloc rău, învățătura ta "să le intre pe-o ureche și să le iasă pe cealaltă."

Concentrarea scade cu timpul

Concentrarea reprezintă o funcție a timpului și ea scade gradual în funcție de acesta. Și, pe măsură ce ea scade, și învățarea se reduce. Iată care sunt principalele cauze pentru scăderea concentrării:
- agitația fizică după o perioada în care s-a stat
- pierderea în gândurile cu privire la alte sarcini presante
- pierderea interesului față de ceea ce se discută, de cele mai multe ori, din cauza lipsei de implicare
- distrageri produse de mediul ambiental

sursa: skillsconverged