

“Update” și “upgrade” - termeni pe care îi folosim astăzi în mod curent în tehnologie, se aplică la fel de pertinent domeniului dezvoltării personale și profesionale într-o lume care se schimbă permanent și își îmbogățește exponențial conținutul.
Potrivit sondajului Kelly Global Workforce Index (KGWI) din 2013, majoritatea angajaților (57%) declară că motivația principală pentru care aleg un program de training/dezvoltare este "posibilitatea de promovare în cadrul companiei actuale". Alți 47% citează posibilitatea de a lucra la o altă firmă, în vreme ce 42% au în vedere schimbarea domeniului de activitate. Contrar stereotipurilor, generația “milenară” este cea mai motivată de dorința de a avansa la locul de muncă prezent.
Este încurajator să vedem că cea mai mare parte a angajaților doresc să își dezvolte cariera în același mediu profesional și nu intenționează să schimbe angajatorul doar de dragul schimbării. Angajații nu se tem de loialitate, dimpotrivă, ei sunt dispuși să rămână “la datorie” și să dea tot ce au mai bun, atâta timp cât primesc șansa de a crește și de a-și împlini potențialul. Vestea bună pentru angajatori este că trainingul poate deveni un instrument esențial de retenție a capitalului uman, o investiție strategică cu impact major asupra rezultatelor de business și asupra competitivității.
Raportul KGWI arată că 60% dintre lucrători la nivel mondial "urmăresc în mod activ (23%) sau iau în considerare (37%) continuarea studiilor sau înscrierea într-o formă de training”. Cea mai puternică nevoie de formare și dezvoltare profesională se remarcă cu precădere în economiile în curs de dezvoltare. Rusia se află în fruntea clasamentului la capitolul "planuri de training", cu un covârșitor procent de 92%. Cea mai mică cerere de programe de formare se înregistrează în Franța, Luxemburg, Statele Unite și Elveția.
Din punct de vedere al domeniilor profesionale, nevoile cele mai importante de formare și dezvoltare sunt în matematică, inginerie și IT, în timp ce angajații din știință, sănătate și educație sunt cel mai puțin interesați de instruire suplimentară.
Experiența și competența sunt mai presus de calificările formale! Din studiul KGWI aflăm că o majoritate însemnată a angajatilor (70% din respondenți) consideră formarea la locul de muncă drept cea mai bună metodă de învățare. A doua pe lista preferințelor este "educația și formarea profesională continuă", menționată de 58% dintre intervievați, iar "certificările profesionale" se situează abia pe locul trei (31%). Din nou, generația tânără se arată cea mai dornică de a primi training din partea angajatorului.
Numeroase studii susțin ideea că învățarea la locul de muncă este cea mai eficientă formă de training. Angajatii învață practicând și câștigă în același timp un salariu, apoi au șansa de a dezvolta competențe care vor avea aplicabilitate directă în munca lor (și care, de multe ori, nu se învață în școală). Trainingul “on-the-job” (OJT) a fost corelat cu creșterea productivității angajaților (cu până la 16 la sută, potrivit unui studiu efectuat de Biroul Național de Cercetări Economice din SUA), îmbunătățirea moralului, a lucrului în echipă și a nivelului de loialitate față de companie. Nu în ultimul rând, trainingul informal implică un cost redus pentru angajator și poate fi folosit cu succes chiar de către companii mai mici, care nu dispun de bugete de formare.
Trainingul a devenit o necesitate de bază și un factor cheie al succesului pentru angajat și angajator deopotrivă. Ce pot face companiile pentru a valorifica la maxim inițiativele de formare și dezvoltare a personalului? Iată câteva idei:
Date furnizate de Kelly Global Workforce Index (KGWI), studiu anual internațional asupra angajaților realizat de Kelly Services.
Primește cele mai noi articole și resurse direct în inbox-ul tău.
Nu facem spam. Poți să te dezabonezi oricând.